ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1025/2016

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în calitate de primar al comunei Ploscuțeni, județul Vrancea, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x din 10 iunie 2014, întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a contestat existența unei stări de incompatibilitate, în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, respectiv că începând cu data de 1 septembrie 2013 - până în prezent, exercita simultan funcția de primar cât și cea de membru în cadrul Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Ploscuțeni, județul Vrancea.

Hotărârea Curții de apel Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 191 din 1 octombrie 2014, a admis acțiunea și a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x din 10 iunie 2014 întocmit de pârâta A.N.I.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței Curții de apel a formulat recurs pârâta ANI, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Recurenta a susținut că: • hotărârea instanței de fond este bazată pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente; • hotărârea instanței de fond încalcă principiul neretroactivității și principiul ultra-activității legii civile întrucât în perioada evaluată, art. 96 din Legea nr. 1/2011 prevedea că primarul avea obligația de a-și desemna un reprezentant în consiliul de administrație al unităților de învățământ de stat, nu să participe personal. O.U.G. nr. 14/2014, act normativ care a modificat reglementarea menționată mai sus, a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat că reclamantul se află în incompatibilitate.

Procedura derulară în recurs Pe baza recursului și a întâmpinării formulate în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. s-a întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, care a fost comunicat părților potrivit încheierii din data de 20 noiembrie 2015. Prin Încheierea din data de 22 ianuarie 2016, completul filtru a admis în principiu recursul, potrivit disp. art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., fixând termen de judecată pe fond cu citarea părților.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor recurentei și a apărărilor intimatului, după reevaluarea ansamblului probator administrat în cauză și a cadrului normativ aplicabil, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în continuare. Intimatul-reclamant a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. x din 10 februarie 2014, prin care s-a constatat că reclamantul se afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 1 septembrie 2013 - prezent, prin încălcarea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Mai concret s-a reținut că în perioada evaluată, reclamantul a deținut simultan calitatea de Primar al comunei Ploșcuțeni, județul Vrancea (validat prin Sentința nr. 5 din 21 iunie 2012) cât și pe cea de membru al Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale a comunei Ploșcuțeni (desemnat prin Decizia nr. 35 din 30 septembrie 2013). Curtea de apel a reținut că art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, în temeiul căruia s-a constatat starea de incompatibilitate a fost ulterior modificat prin O.U.G. nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative. De asemenea, a apreciat că trebuie avut în vedere scopul urmărit de legiuitor atât în momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, precum și modificarea ulterioară a acestei norme legale prin O.U.G. nr. 49/2014, care preciza în mod expres că primarul participă în consiliul de administrație al școlii, tocmai pentru eficientizarea activității unităților de învățământ. Considerentele decisive ale sentinței sunt corecte, fiind însușite de instanța de control judiciar. Referitor la interpretarea eronată a prevederilor legale de către instanța de fond, Înalta Curte reține că este adevărat că în finalul considerentelor sentinței recurate, judecătorul fondului concluzionează că "în speță nu există un conflict de interese". Această împrejurare constituie însă o simplă eroare, având în vedere că în considerentele sentinței instanța analizează în concret elementele ce ar putea conduce la stabilirea unei stări de incompatibilitate, prin prisma disp. art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Contrar susținerilor recurentei, instanța apreciază că nu suntem în prezența unui raționament bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente, întrucât Curtea de apel a indicat și analizat corect elementele ce configurau starea de incompatibilitate, precum și dispozițiile legale incidente. Nici critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile nu poate fi reținută în cauză. Instanța de fond a subliniat în mod expres faptul că "susținerea recurentului în sensul că prin succesiunea cronologică a textelor prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 și art. 96 din Legea nr. 1/2011 ar fi abrogat tacit prima dispoziție, nu poate fi reținută". Ceea ce susține, însă, instanța de fond este că în raport de scopul urmărit de legiuitor la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, precum și luând în considerare modificarea ulterioară a acestei norme prin O.U.G. nr. 49/2014, prezența primarului în consiliul de administrație al școlii nu poate urmări decât o eficientizare a activității unităților de învățământ, prin identificarea în timp util a deficiențelor și luarea măsurilor ce se impun. Înalta Curte reține că potrivit disp.art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial din Consiliul de administrație face parte și un reprezentant al primarului. Dispoziția legală a fost modificată prin O.U.G. nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, în sensul că din consiliul de administrație a unităților de învățământ de nivel gimnazial face parte, printre alții și primarul sau un reprezentant al acestuia. Este necontestat că dispoziția legală aplicabilă perioadei evaluate este cea anterioară modificării prin O.U.G. nr. 49/2014, însă raportat la scopul urmărit de legiuitor atât la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, cât și ulterior prin modificările aduse, apare ca excesivă concluzia recurentei în sensul soluției administrative în raportul de evaluare. Înalta Curte are în vedere și disp. art. 20 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului pre-universitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea, iar neîndeplinirea de către autoritățile publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar se sancționează conform legii. În ceea ce privește situația concretă a intimatului-reclamant, acesta a fost desemnat membru în consiliul de administrație al Școlii Gimnaziale Ploșcuțeni începând cu 1 septembrie 2013 (Decizia nr. 35/2013 privind constituirea Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Ploșcuțeni). În această calitate, intimatul a participat la 8 ședințe ale consiliului de administrație, care au avut ca unic obiect aprobarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare din localitatea de reședință la locul de muncă. În aceste condiții, raportat la perioada de timp redusă cuprinsă între data desemnării intimatului în consiliul de administrație - 1 septembrie 2013 și data modificării dispoziției legale în temeiul căreia reclamantul în calitate de primar avea posibilitatea să participe la ședințele consiliului de administrație - 26 iunie 2014 (intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014 care modifica disp. art. 96 din Legea nr. 1/2011) și având în vedere scopul urmărit de legiuitor, anume acela de a asigura organizarea și desfășurarea eficientă a activității unităților de învățământ, soluția administrativă dispusă prin raportul de evaluare atacat apare ca excesivă și din perspectiva principiului proporționalității. În plus, Înalta Curte reține că O.U.G. nr. 49/2014 a intervenit înainte de definitivarea situației juridice a reclamantului generată de raportul de evaluare a incompatibilității. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că soluția judecătorului fondului este judicioasă, astfel că în temeiul disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.