ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 748/2020

Ședința publică din data de 12 martie 2020

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21.11.2018 pe rolul Judecătoriei Gherla, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:

- obligarea pârâtului de rândul 5 la trimiterea notificării formulată de F. privind imobilul situat în Băița, cf nr. x, cu nr. top. x, la Comisia de fond funciar Gherla;

- obligarea pârâților de rând 1, 2 și 5 la acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilele situate în extravilanul loc. Gherla, imobile cuprinse în cf nr. x Băița și cf x Băița în suprafață totală de 32.256 mp compuse din:

1) parcela cu nr. top x/1, 575, 576/1, 577/1 poz serv. A+1, format din teren în suprafață de 25.097,7 mp și construcții cu nr. serv. de la A+1, 48 transcris în cf x (actual cf nr. x);

2) parcela cu nr. top x fără construcții cuprins în cf x Băița nr. poziție serv A+2 format dintr-un teren în suprafață de 7.379,29 mp în proprietatea Statului;

- obligarea pârâților de rândul 3 la validarea propunerii făcute de pârâții 1 și 2, în sensul emiterii unei decizii de compensare și a unui titlu de plată pentru imobilele cuprinse în cf x și cf x Băița stabilite ca și măsuri compensatorii în favoarea reclamanților pentru preluarea abuzivă a imobilului;

- obligarea pârâților de rândul 4 și 5 la soluționarea notificării formulate de F. privind imobilul cu nr. cf x și la transmiterea dosarului aferent pârâtelor de rândul 1 și 2 în vederea acordării de măsuri compensatorii;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în anul 2001 au depus notificări prin care au solicitat despăgubiri pentru imobilele înscrise în cf x și cf nr. x preluate abuziv de la antecesorii acestora, în baza Decretului nr. 92/1950.

În anul 2014 le-a fost comunicată Dispoziția Primarului mun. Gherla nr. 1678/30.12.2014, de respingere a notificării pentru imobilul înscris în cf nr. x Băița, nr. top x, 576/2, 577/2, dispoziție ce a fost atacată în instanță. Prin decizia nr. 2640/2016 a Curții de Apel Cluj a fost anulată în parte dispoziția atacată, în sensul trimiterii dosarului format în baza notificării privind imobilele având nr. top x, 576/2, 577/2 Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Gherla. Până în prezent această notificare nu a fost soluționată.

În ceea ce privește imobilul din cf x Băița, au arătat reclamanții că în urma notificării formulate în anul 2001 a fost constituit dosarul nr. x/2001, ce nu a fost soluționat până în prezent, fiindu-le comunicat doar că această notificare a fost trimisă spre soluționare Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (fostă AVAS).

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, Legii nr. 165/2013, art. 192 și urm. C. proc. civ., Titlul VII al Legii nr. 247/2005 și Legii nr. 18/1991.

Prin sentința civilă nr. 331 din 29 martie 2019, Judecătoria Gherla a respins excepția necompetenței teritoriale, calificată ca excepție de necompetență materială a Judecătoriei Gherla, invocată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. A admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Gherla, invocată din oficiu și a dispus declinarea soluționării cererii în favoarea Tribunalului Cluj.

În motivarea soluției de declinare instanța a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 10/2001, care atrag competența în primă instanță a Tribunalului Cluj.

Totodată, sunt incidente prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, "în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt".

Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 466 din 4 octombrie 2019, a respins excepția necompetenței materiale în privința petitelor privind imobilele înscrise în cf x Băița și a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu, declinând competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Cluj a constatat că finalitatea acțiunii introductive constă în soluționarea celor două notificări formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilele înscrise inițial în cf x Băița, aparținând antecesoarei reclamanților.

În ceea ce privește notificarea transmisă pârâtei Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului sunt aplicabile dispozițiile art. 35 din legea nr. 165/2013 în forma în vigoare la data introducerii acțiunii, 21.11.2018, potrivit cărora "deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la comunicare...".

Textul legal reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, iar prin entitate, în înțelesul legii se înțelege unitatea care trebuie să emită actul, în speță aceasta fiind Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, ce are sediul în București.

Referitor la celelalte imobile litigioase, deși soluționarea petitelor formulate în privința acestora ar reveni Judecătoriei Gherla, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Tribunalul București urmează să soluționeze și aceste petite în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Primind dosarul, Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința civilă nr. 2810 din 3 decembrie 2019, a disjuns capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor ANRP și CNCI la validarea propunerii făcute de pârâtele Comisia locală de fond funciar Gherla și Coimisia Județeană de fond funciar Cluj, precum și obligarea pârâtelor CNCI și ANRP la emiterea unei decizii de compensare și a unui titlu de plată pentru imobilele cuprinse în cf nr. x și cf nr. x Băița, cu formare dosar distinct, cu termen de judecată la data de 07.01.2020. Totodată, a declinat competența de soluționare a celorlalte capete de cerere în favoarea Judecătoriei Gherla, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În motivarea soluției pronunțate cu privire la capetele de cerere nedisjunse, Tribunalul București a reținut că revine Judecătoriei Gherla competența de soluționare a acestora întrucât cererea reclamanților formulată cu privire la restituirea imobilelor menționate în cf nr. x nu a fost încă soluționată prin emiterea unei propuneri de către Comisia locală de fond funciar Gherla.

A apreciat că în speță nu poate fi incident art. 99 C. proc. civ., atât timp cât toate capetele de cerere din prezentul dosar sunt capete de cerere principale, iar între acestea nu se află o strânsă legătură, putând fi soluționate în dosare diferite de către instanțele competente potrivit legii.

În privința capetelor de cerere privind imobilele situate în cf nr. x Băița, tribunalul a constatat că prin decizia nr. 2640/2016 a Curții de Apel Cluj s-a reținut că notificarea în privința acestora a fost înaintată spre soluționare către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului - Sucursala Cluj, ca unitate deținătoare. Cum nici această notificare nu a fost soluționată, revine instanței de la sediul unității deținătoare să soluționeze acest petit.

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cu titlu prioritar, se impune a se sublinia că Înalta Curte a fost sesizată cu privire la pronunțarea unui regulator de competență doar cu privire la capetele de cerere nr. x, 2 și 4 formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gherla, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și primarul municipiului Gherla, în privința petitului nr. 3 al cererii de chemare în judecată neexistând o declinare succesivă de competență, în condițiile în care Tribunalul București a reținut spre soluționare acest petit formulat în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Astfel, reclamanții au învestit instanța cu o cerere complexă, petitele acțiunii atrăgând competența de soluționare ale unor instanțe diferite.

În ceea ce privește petitul 3 al acțiunii toate cele trei instanțe au apreciat, deopotrivă, că tribunalului îi revine competența de soluționare a acestuia, prezentul conflict negativ de competență fiind generat doar de aprecierea diferită cu privire la aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o cerere unică de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Analizând conflictul de competență din această perspectivă, Înalta Curte constată că speței nu îi sunt aplicabile prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât solicitările reclamanților nu se află în strânsă legătura, petitele 1,2 și 4 din acțiune putând fi soluționate în mod distinct de petitul nr. 3, care ar atrage competența diferită, a unei instanțe mai mari în grad față de judecătorie.

Pe cale de consecință, competența de soluționare a cererii formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gherla, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și primarul municipiului Gherla nu revine instanței competente să judece petitul nr. 3 al acțiunii, în conformitate cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ., ci aceasta se stabilește independent de cererea disjunsă, prin raportare la pretenția concretă dedusă judecății prin aceste petite, și anume aceea de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii nr. 18/1991 și acordarea de măsuri compensatorii pentru preluarea abuzivă a imobilellor având nr. CF x și 344, pentru care nu a fost emisă o propunere de restituire de către Comisia locală de fond funciar.

Or, norma care reglementează această situație este cea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 165/2013, în forma de la data depunerii acțiunii, potrivit căreia "(1) Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2018. (2) În situația neîndeplinirii obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptățită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile... ".

Așadar, textul alin. (2) al normei citate prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia se află imobilele în litigiu în privința judecării cererilor de soluționare a notificărilor formulate în baza Legii nr. 18/1991 și pentru care nu a fost emisă o propunere de restituire de către Comisia locală de fond funciar, ceea ce înseamnă că revine Judecătoriei Gherla competența de soluționare în primă instanță a petitelor 1, 2 și 4 ale acțiunii.

Astfel, raportat la prevederile legale anterior enunțate, Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla, în limitele stabilite prin sentința civilă nr. 2810 din 3 decembrie 2019 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2020.