ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3779/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș la data de 23 martie 2018 sub nr. x/2015, disjunsă ulterior prin încheierea din 20 aprilie 2018 și înregistrată sub nr. x/2018, reclamanta A. SA (fostă B. SA) a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, constatarea nelegalității: (i) pct. 28.1 din Condițiile asociate Licenței nr. x/2002 pentru distribuția energiei electrice ("Condiții Asociate Licenței" 1) aprobată prin Decizia nr. 311 din 29 aprilie 2002 ("Decizia nr. 311/2002"), modificată prin Decizia nr. 542 din 16 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare ("Decizia nr. 542/2007"); (ii) art. 17 alin. (1) din Condițiile generale asociate licenței pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice ("Condițiile Generale"), aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 73 din data de 6 august 2014 ("Ordinul nr. 73/2014" 2), urmând a soluționa prezenta cauză fără a ține seama de aceste prevederi.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 1903 pronunțată la data de 8 mai 2018, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția necompetenței sale materiale și teritoriale de soluționare a excepției de nelegalitate și a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, în esență, instanța a reținut incidența prevederilor art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007, potrivit cărora ordinele și deciziile emise de președinte în exercitarea atribuțiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părților interesate.

Dispozițiile speciale ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 sunt derogatorii de la dreptul comun în materie prevăzut de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, întrucât legiuitorul nu distinge între excepția de nelegalitate și cererea de anulare a ordinelor și deciziilor emise de președintele A.N.R.E., în acest sens pronunțându-se Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 3564 din 13 decembrie 2016, pronunțată într-o cauză cu obiect similar.

2.2. Prin Sentința civilă nr. 3704 din data de 20 septembrie 2018, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale și teritoriale și, în consecință, a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel a concluzionat, în esență, că prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 nu pot înfrânge în cauză aplicarea prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind competența de soluționare a excepției de nelegalitate.

Prevederile art. 5 alin. (7) O.U.G. nr. 33/2007 au în vedere acțiunile în anularea ordinelor/deciziilor emise de Președintele ANRE, iar nu contestarea acestora pe calea excepției de nelegalitate, apărare procesuală ce beneficiază de propriul regim de reglementare în conținutul art. 4 din Legea nr. 554/2004, regim juridic derogatoriu de la normele de competență privind acțiunea în anulare - art. 10 alin. (1)-(4) din Legea nr. 554/2004 sau norme speciale din alte acte normative.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

În speță, petenta A. SA a învestit Judecătoria Târgu Mureș, în temeiul art. 94 din Legea nr. 123/2012 raportat la art. 31 și art. 32 din O.G. nr. 2/2001, cu o plângere contravențională îndreptată împotriva Procesului-verbal nr. x/26.11.2015, prin care a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă totală de 500.000 RON, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, respectiv pentru "nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor-autorizațiilor emise de ANRE".

La data de 23.03.2018 petenta a invocat excepția de nelegalitate cu privire la: (i) pct. 28.1 din Condițiile asociate Licenței nr. x/2002 pentru distribuția energiei electrice ("Condiții Asociate Licenței"1) aprobată prin Decizia nr. 311 din 29 aprilie 2002 ("Decizia nr. 311/2002"), modificată prin Decizia nr. 542 din 16 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare ("Decizia nr. 542/2007"); (ii) art. 17 alin. (1) din Condițiile generale asociate licenței pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice ("Condițiile Generale"), aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 73 din data de 6 august 2014 ("Ordinul 73/2014").

Excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces aflat în desfășurare pentru alte temeiuri decât nelegalitatea actului administrativ, una din părți, amenințată să i se aplice un act nelegal, se apără invocând acest viciu și cere ca actul să nu fie luat în considerare la soluționarea cauzei.

Art. 4 din Legea nr. 554/2004 a fost modificat prin art. 54 din Legea nr. 76/2012, astfel încât, odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., această excepție se va soluționa de către instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția, atunci când constată că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, pronunțându-se asupra excepției fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul. În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

Noua formă a textului de lege sus-menționat a readus excepția de nelegalitate în competența instanței în fața căreia a fost invocată, indiferent de natura juridică a litigiului, fiind evident caracterul incidental al acesteia.

Dispozițiile speciale ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 ar fi incidente strict în situația în care instanța ar fi fost învestită cu o acțiune în anulare având ca obiect un ordin sau decizie emisă de președintele ANRE, procedura de soluționare a excepției de nelegalitate fiind guvernată, în ceea ce privește instanța competentă, soluțiile care pot fi pronunțate și calea de atac, exclusiv de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a excepției de nelegalitate, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. SA, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - CL