ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2563/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureș, care formează obiectul dosarului nr. x/2015, petenta A. S.A a formulat plângere contravențională împotriva Procesului-verbal de contravenție nr. x/06.10.2015 prin care a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 93 alin. (1) pct. 4 Legea nr. 123/2012, referitoare la nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/autorizațiilor.

În cadrul acestui dosar, la data de 28 noiembrie 2017, petenta a invocat, totodată, excepția de nelegalitate art. 17 alin. (1) lit. c din Condițiile Generale asociate licenței pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice, aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 73/6.08.2014, respectiv soluționarea plângerii contravenționale fără a se ține seama de aceste prevederi, susținând că această excepție trebuie soluționată de această instanță, învestită cu soluționarea fondului cauzei, invocând art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și literatură juridică de specialitate.

2.1. Prin sentința nr. 456 din 76 februarie 2018, Judecătoria Târgu-Mureș a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale de soluționare a excepției de nelegalitate, dispunând declinarea cauzei având ca obiect excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. c din Condițiile generale asociate Licenței pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice aprobate prin Ordinul Președintelui ANRE nr. 73/6.08.2014 în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a reținut incidența prevederilor art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007, potrivit cărora ordinele și deciziile emise de președinte în exercitarea atribuțiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părților interesate.

2.2. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1919 din 23 aprilie 2018, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că determinarea instanței competente material în cazul contestării Ordinelor emise de Președintele ANRE se realizează în funcție de calea procedurală de contestare aleasă de parte.

Astfel, în cazul acțiunii în anulare competența se stabilește în baza art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007, iar în cazul excepției de nelegalitate se stabilește prin raportare la dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Așa fiind, a reținut că în cazul excepției de nelegalitate, instanța competentă este instanța învestită cu soluționarea litigiului în cadrul căruia se invocă excepția, indiferent de natura litigiului sau de gradul de jurisdicție, soluție ce se explică față de efectele pe care le produce o eventuală admitere a excepției de nelegalitate conform art. 4 alin. (3) Legea nr. 554/2004, spre deosebire de efectele pe care le produce o eventuală admitere a acțiunii în anulare.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judeății vizează excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. c din Condițiile generale asociate Licenței pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice aprobate prin Ordinul Președintelui ANRE nr. 73/6.08.2014

Înalta Curte reține că Judecătoria Târgu-Mureș a fost învestită cu o plângere contravențională îndreptată împotriva Procesului-verbal de contravenție nr. x/06.10.2015 prin care petenta A. S.A a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 93 alin. (1) pct. 4 Legea nr. 123/2012, cerere în cadrul căreia petenta a invocat și o excepție de nelegalitate., în temeiul dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2014.

În speță, se constată că sunt incidente prevederile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012, în vigoarea de la 15.02.2013, potrivit cărora:

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu ori la cererea părții interesate.

(2)Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul."

Din analiza acestor prevederi legale, rezultă că instanța competentă să se pronunțe asupra excepției de nelegalitate este chiar instanța învestită cu soluționarea fondului pricinii în care a fost invocată această excepție.

Prin urmare, instanța de trimitere a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare anterioară datei de 15.02.2013, care atribuiau competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea instanței de contencios administrativ, la sesizarea instanței învestite cu judecata fondului litigiului.

Or, noua reglementare a dispozițiilor sus-menționate a readus excepția de nelegalitate în competența instanței în fața căreia a fost invocată, indiferent de natura juridică a litigiului, fiind evident caracterul incidental al acesteia.

Referitor la dispozițiile speciale ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007, invocate, se reține că acestea ar fi incidente strict în situația în care instanța ar fi fost învestită cu o acțiune în anulare având ca obiect un ordin sau o decizie emisă de președintele A.N.R.E.

Prin urmare, procedura de soluționare a excepției de nelegalitate este guvernată, în ceea ce privește instanța competentă și soluțiile care pot fi pronunțate și calea de atac, exclusiv de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4)din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta B. S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 iunie 2018.