ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2051/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 24 septembrie 2007 contestatoarea P.I. a

formulat contestație în anulare împotriva sentinței comerciale nr. 11637 din 14

septembrie 2006 a Tribunalului Ialomița în contradictoriu cu SC R. SA

București.

Tribunalul Ialomița prin

sentința civilă nr. 904F din 22 octombrie 2007 a respins contestația în

anulare. A admis excepția lipsei calității procesuale active a numitei P.I. A

respins excepția necompetenței funcționale a Secției Civile a Tribunalului

Ialomița.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de fond a reținut că prin sentința atacată s-a dispus

evacuarea pârâtei SC R.C. SRL din spațiul reclamantei SC R. SA București fiind

reprezentată prin administratorul judiciar S.M. întrucât administratorul social

al firmei – P.I. – ridicându-i-se drepturile de administrare, astfel că s-a

apreciat că aceasta nu are calitate procesuală activă să atace sentința

comercială nr. 11637/2005 a Tribunalului Ialomița.

Apelul declarat de

contestatoarea P.I. împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de

Curtea de Apel București, secția a-V-a comercială prin Decizia nr. 404 din 14

octombrie 2008.

Pentru a lua această

hotărâre instanța de apel a reținut că, contestația în anulare formulată în

nume propriu de numita P.I. este formulată de o persoană fără calitate procesuală

activă, aceasta nefiind parte în sentința comercială nr. 1163/2006 a

Tribunalului Ialomița.

Împotriva acestei ultime

hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat contestatoarea

P.I. prin Consiliul Director criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând, în esență că ambele instanțe nu au soluționat fondul, încălcând

principiul contradictorialității în ceea ce privește respectarea dreptului la

apărare și a unui proces echitabil, instanța de apel refuzând apelantei

acordarea unui nou termen de judecată pentru imposibilitatea de a se prezenta

în ședință.

În consecință, fără a-și

preciza temeiul de drept solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat

și motivat, casarea deciziei atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare la

instanța de fond.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Din examinarea actelor de la

dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente

cauzei rezultă că instanța de apel în mod corect a apreciat actul juridic dedus

judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând o hotărâre

temeinică și legală care nu poate fi reformată prin recursul contestatoarei.

Critica formulată de

recurentă că i s-a încălcat dreptul la apărare nu are nici o relevanță

juridică, întrucât în speță, așa cum în mod judicios s-a reținut de ambele

instanțe, P.I. nu avea și nici nu are calitate procesuală activă, nefiind parte

în sentința comercială nr. 11637/2006 a Tribunalului Ialomița.

Așa fiind, instanțele au

soluționat în raport de excepția lipsei calității procesuale active a numitei P.I.

care, fiind o excepție dirimantă face inutilă analiza motivelor contestației,

așa cum, în mod corect a reținut în pronunțarea soluției, instanța de apel.

Pentru cele ce preced,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat,

recursul numitei P.I.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de

reclamanta P.I. prin Consiliul Director al Ligii Democratice pentru Dreptate

din România împotriva Deciziei nr. 404 din 14 octombrie 2008 a Curții de Apel

București, secția a-V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 25 iunie 2009.