ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7467/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 319 din 20 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală au fost respinse recursurile declarate de reclamanții T.C.A., S.E. și pârâtul Consiliul local al municipiului Galați, prin primar, împotriva deciziei civile nr. 45A din 10 februarie 2010 a Curții de Apel Galați. În considerentele acestei hotărâri, s-a constatat că, în mod corect instanța de apel a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Galați este întemeiată, față de împrejurarea că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții T.C.A. și S.E. au înțeles să cheme în judecată în calitate de pârât pe Consiliul Local al Municipiului Galați și având în vedere principiul disponibilității în procesul civil.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Local al Municipiului Galați, s-a constatat că în mod legal a reținut instanța de apel că aceasta nu poate fi primită, față de situația de fapt reținută, din care rezultă că în subsolul întregii suprafețe în litigiu se află rețele de apă, canalizare, gaze, cabluri telefonice și față de dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr. 213/1998 din care rezultă că astfel de suprafețe aparțin domeniului public. De altfel, instanța de recurs a constatat că, așa cum s-a reținut și în considerentele deciziei pronunțate de instanța de apel, asupra problemei privind calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local al Municipiului Galați, s-a statuat irevocabil prin decizia nr. 4100 din 18 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în sensul că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.

Având în vedere că această chestiune a intrat în puterea lucrului judecat și cum, potrivit art. 315 alin. (1) C. proc. civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, Înalta Curte a constatat că criticile din recursurile deduse judecății, cu privire la acest aspect, sunt nefondate. Prin cererea înregistrată la data de 23 ianuarie 2012 sub nr. 482/1/2012 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, contestatorul Consiliul local al municipiului Galați, prin primar, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 319 din 20 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, invocând dispozițiile art. 317 - 318 din C. proc.

civ. În motivarea contestației în anulare, contestatorul a arătat că, prin decizia civilă atacată, se încalcă drepturile comunității locale de a dispune, în conformitate cu legile interne și cu jurisprudența europeană, de propriile fonduri bănești. De asemenea, a susținut că se confundă proprietatea statului cu proprietatea colectivității locale și, mai mult decât atât, colectivitatea locală nu poate răspunde pentru culpa statului. În sensul celor susținute, contestatorul a arătat că prin decizia atacată pe calea contestației în anulare se aduc grave atingeri proprietății colectivității locale, instituindu-se în sarcina acesteia obligații care revin statului. A mai arătat contestatorul că Consiliul Local nu are în proprietate domeniul public, ci Consiliul Local este autoritate a administrației publice locale fără personalitate juridică.

În plus, pentru proprietarii din blocurile aflate pe acest teren, titlul de proprietate îl emite Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, al cărei președinte este Prefectul și care lucrează în numele statului, dispunând de proprietatea statului. Contestatorul a susținut că, respingând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local al municipiului Galați, prin primar, motivând fără temei că această chestiune a intrat în puterea lucrului judecat, în condițiile în care astfel de excepții de ordine publică pot fi invocate de părți în toate căile de atac. În ședința publică din data de 6 decembrie 2012 instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare , în raport de dispozițiile art. 317, 318 din C. proc.

civ. Cât privește aspectele invocate cu ocazia dezbaterilor de avocatul ales al intimaților T.C.A. și S.E., se constată că împrejurările sesizate nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei, de vreme ce taxa judiciară de timbru a fost plătită în cuantumul legal, pentru dosarul pendinte. De asemenea, din moment ce apărătorul intimaților T.C.A. și S.E. nu a înțeles să invoce în cauză excepția lipsei calității de reprezentant, iar avocatul care a depus la dosar împuternicire avocațială pentru reprezentarea contestatorului nu a fost prezent în instanță, nici împrejurarea că delegația acestuia nu cuprinde ștampila părții nu prezintă nicio relevanță în soluționarea cauzei de față. Înalta Curte constată că excepția inadmisibilității contestației în anulare este întemeiată pentru următoarele considerente: Potrivit art. 317 din C. proc.

civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare numai pentru două motive expres și limitativ prevăzute, și anume: când procedura de citare pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competența. În speță, contestatorul nu-și întemeiază cererea pe niciunul din aceste două motive și, deși recursul său a fost respins ca nefondat, în realitate, acesta solicită reanalizarea cauzei. Solicitarea contestatorului nu poate fi încadrată nici în dispozițiile art. 318 din C. proc. civ., care prevăd că, în ceea ce privește hotărârile instanțelor de recurs, acestea mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Textul menționat are în vedere erorile materiale, respectiv cele de ordin formal, procedural, săvârșite involuntar cu ocazia judecății or, potrivit hotărârii atacate, nu a existat o asemenea greșeală materială. Contestația în anulare specială, astfel cum a fost reglementată prin textul invocat ca temei al căii extraordinare de atac, poate fi exercitată numai în condițiile limitativ prevăzute de acest text, motivele acesteia neputând fi extinse, prin analogie, la alte situații decât cele vizate în mod expres de legiuitor. Pentru a învesti instanța cu calea extraordinară de atac a contestației în anulare, nu este suficient indicarea generică a dispozițiilor art. 317 și art. 318 din C. proc. civ., ci se impune ca și criticile formulate să se circumscrie ipotezelor prevăzute de aceste texte de lege.

Or, în speță, criticile formulate de contestator vizează fondul cauzei și se referă la eventuale greșeli de judecată, respectiv la modul în care a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Galați. În plus, cu referire la omisiunea instanței de recurs de a cerceta acest motiv de recurs, se constată că, de fapt, contestatorul este nemulțumit de modul în care instanța de recurs a motivat soluția cu privire la această chestiune. Drept urmare, nu se poate reține că Înalta Curte ar fi omis să se pronunțe asupra vreunui motiv de recurs. În consecință, se va constata că aspectele invocate nu pot constitui motive ale contestației în anulare pe temeiul cărora să fie retractată hotărârea.

Ca atare, calea de atac fiind exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispozițiile art. 317, 318 din C. proc. civ., urmează să fie respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul Consiliul local al municipiului Galați, prin primar, împotriva deciziei nr. 319 din 20 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2012.