ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 917/2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Galați, reclamanta SC G. SA Galați a solicitat în contradictoriu

cu pârâtele Primăria Municipiului Galați, Consiliul Local Galați prin primar și

Municipiul Galați prin primar să se constate că au în patrimoniu dreptul de

folosință și administrare a suprafeței de 11,13 mp, teren situat în Galați.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului centru de pâine nr.

436 pe care l-a dobândit prin preluarea de la SC A. SA în baza H.G. nr. 391/1995,

privind transmiterea unor spații comerciale în patrimoniul societăților

comerciale cu activitate de producție din domeniile morărit, panificație, carne

și produse din carne, lapte și produse din lapte, pește și produse din pește.

Predarea primirea s-a făcut pe baza procesului verbal de predare primire din 1996.

Urmare reorganizării întreprinderii de stat, dreptul de administrare directă a

devenit drept de proprietate pentru aceste bunuri, fiind emisă H.G. nr. 894/1991

privind stabilirea și administrarea terenurilor deținute de societățile

comerciale cu capital de stat și criteriile pentru stabilirea și evaluarea

terenurilor. În continuare, reclamanta a arătat că reclamanta a întocmit

documentația necesară, însă Consiliul Județean Galați a restituit-o, cu

mențiunea că reclamanta nu a dovedit dreptul de administrare directă.

Reclamanta a susținut că de la data preluării construcției și terenului până în

prezent a posedat sub nume de proprietar terenul în speță, având o posesie

continuă și neîntreruptă, netulburată și publică, nici o persoană fizică sau

juridică nu a respins vreun drept asupra terenului, de asemenea a plătit taxele

și impozitele aferente.

Acțiunea a fost

întemeiată în drept pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ.

Cauza a fost

înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Galați, iar prin sentința civilă nr.

6093 din 27 iulie 2007, instanța a respins excepția inadmisibilității și

excepția lipsei calității procesuale pasive și pe fond a admis acțiunea și a

constatat că reclamanta SC G. SA are în patrimoniu dreptul de administrare a supafeței

de teren de 11,13 mp.

Sentința sus

menționată a fost apelată de către Municipiul Galați prin primar, iar prin Decizia

civilă nr. 9/A din 9 noiembrie 2007, Tribunalul Galați a admis apelul, a

desființat sentința atacată în totalitate și a constatat competența de

soluționare a cauzei în primă instanță a Tribunalului Galați.

Această decizie a rămas

irevocabilă prin Decizia nr. 238/R din 31 martie 2008 a Curții de Apel Galați.

Pârâtele au invocat

excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipului Galați și

Consiliului Local Galați.

Tribunalul Galați, secția

comercială maritimă și fluvială contencios administrativ și fiscal, prin

sentința comercială nr. 2383 din 22 septembrie 2008 a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Galați și Consiliului Local

Galați și a admis acțiunea; a constatat că reclamanta are în patrimoniu dreptul

de administrare și folosință a sup. de 11,13 mp teren situat în Galați.

În ceea ce privește

excepția invocată, tribunalul a reținut netemeinicia acesteia, având în vedere

că terenul se află în Municipiul Galați, fiind proprietatea Consilului Județean

Galați și a Primăriei Galați. Pe de altă parte, unitățile administrativ sunt

persoane juridice de drept public, cu deplină capacitate juridică și

patrimoniu, fiind reprezentate de primar, potrivit art. 19 din Legea nr.

215/2001.

În ceea ce privește

fondul cauzei, tribunalul a reținut că potrivit art. 20 din Legea nr. 15/1990,

dreptul de administrare directă a fost transformat în drept de proprietate

pentru bunul care a făcut obiectul dreptului de administrare a fostei

înteprinderi, iar în raport de faptul că reclamanta de la data preluării

construcției și terenului a posedat imobilul în speță se impune admiterea acțiunii.

Împotriva sentinței

tribunalului, a declarat recurs pârâta Municipiul Galați prin primar, cale de

atac calificată de către instanță ca fiind apel prin încheierea de ședință din

data de 6 martie 2009, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă,

în raport de dispozițiile art. 111 C. proc. civ.

Curtea de Apel Galați,

secția comercială maritimă și fluvială, prin Decizia nr. 31/A din 23 aprilie

2009 a admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat sentința atacată în sensul

că a respins acțiunea în constatare ca inadmisibilă.

Pentru a proceda la

reformarea sentinței de fond, Curtea a reținut că în raport de scopul acțiunii -

acela de constituire a unui titlu de proprietate petru terenul în litigiu,

acțiunea în constatare formulată este inadmisibilă.

Decizia a fost

recurată de către reclamanta SC G. SA Galați, în temeiul motivelor de

nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 3, 8 și 9 C. proc. civ., prin care a

solicitat admiterea recursului și pe fond admiterea acțiunii.

Intimata Municipiul

Galați prin primar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei

calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Galați și pe fond

respingerea recursului.

În raport de motivul

de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. recurenta a susținut

că hotărârile pronunțate în cauză sunt date cu încălcarea competenței altei

instanțe. Astfel, în raport de obicetul acțiunii - în constatare - susține

natura civilă a cauzei.

Criticile subsumate

motivelor de recurs reprezentate de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. constau

în faptul că s-a solicitat să se constate că reclamanta a avut în administrare

și folosință suprafața de teren în litigiu, act necesar întocmirii dosarului

pentru atestarea dreptului de proprietate conform art. 19 și 20 din Legea nr. 15/1990

și H.G. nr. 834/1991.

Înalta Curte,

analizând, în prealabil, excepția invocată de către intimata pârâtă Municipiul

Galați prin întâmpinare o respinge, constatând că instanțele anterioare au

pronunțat o soluție legală în ceea ce privește excepția lipsei calității

procesuale pasive, reținând că terenul în litigiu se află în proprietatea

Municipiului Galați, care exercită atribuții de administrare și dispoziție

asupra acestuia, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001administrația publică

locală își exercită autonomia prin consiliile locale și primării.

Recursul este

nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Înalta Curte,

analizând criticile invocate în sprijinul motivului de casare potrivit art. 304

pct. 3 C. proc. civ. constată netemeinicia acestora.

Prin Decizia civilă nr.

9/A din data de 9 noiembrie 2007, Tribunalul Galați, soluționând cererea de

apel formulată de către pârâta Municipiul Galați prin primar și excepția de

necomercialitate a litigiului de față, invocată de către reclamantă a reținut

că Judecătoria Galați a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor de

competență materială, în sensul încălcării dispozițiilor art. 2 alin. (2) lit. a)

C. proc. civ. Decizia Tribunalului Galați prin care a fost stabilită competența

de soluționare a cauzei în primă instanță, a rămas irevocabilă prin Decizia nr.

238/R din 31 martie 2008, prin respingerea recursului declarat de reclamantă.

Problema stabilirii competenței materiale de soluționare a pricinii de față, a

fost tranșată în mod irevocabil, în sensul că în raport de natura comercială a

cauzei, dată de calitatea de comerciant a societății reclamante, și de obiectul

acțiunii, competența aparține jurisdicției comerciale, tribunalul fiind

competent să judece în primă instanță. Mai mult decât atât, reclamanta în fața

Tribunalului Galați, secția comercială, a invocat excepția necompetenței

funcționale a instanței comerciale, excepție pe care ulterior nu a mai

susținut-o, însă tribunalul, verificându-și propria competență nu s-a declarat

necompetentă să soluționeze litigiul.

În raport de aceste

precizări, reclamanta nu poate pune în discuție excepția necompetenței

materiale a instanței comerciale, chestiune care a fost tranșată în fazele

anterioare.

În ceea ce privește criticile

privind respingerea acțiunii ca inadmisibilă, încadrate de către reclamantă în

pct. 8 și 9 ale art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea pot fi

încadrate în punctul 9 al art. 304, privind pronunțarea unei hotărâri cu

interpretarea greșită a legii. În consecință, se constată invocarea formală a

art. 304 pct. 8 C. proc. civ., care nu va fi analizat de către Curte.

În ceea ce privește

interpretarea art. 111 C. proc. civ. raportat la obiectul acțiunii de față,

vizând acțiune în constatare a dreptului de administrare directă asupra

terenului, Înalta Curte constată legalitatea deciziei pronunțată de instanța de

apel.

Art. 111 C. proc.

civ. consacră acțiunea în constatare vizând existența sau neexistența unui

drept, dar și condițiile de exercitare a acesteia. O particularitate a acțiunii

în constatare este că preîntâmpină contestarea unu raport juridic, având

caracter subsidiar. În consecință, acțiunea în constatare are caracter limitat

și subsidiar.

Cauza acțiunii

reclamantei, respectiv scopul urmărit, acela de a-și constitui un titlu care să

ateste primirea în administrare a terenului în litigiu, conferă cererii de

chemare în judecată caracterul unei acțiuni în realizarea dreptului, prin care

se dorește constituirea unui drept și nu constatarea existenței lui.

Prin urmare,

solicitarea reclamantei privind existența dreptului de administrare directă,

pentru atestarea dreptului de proprietate, poate fi obținută în urma avizării

documentației tehnice de către organul de specialitate, aviz în urma căruia

poate fi obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate - act

administrativ.

Întrucât obiectul

procesului vizează constituirea dreptului de administrare directă asupra

terenului, necesară pentru atestarea dreptului de proprietate, acțiunea în

constatare promovată de către reclamantă în mod corect a fost respinsă ca

inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamanta SC G. SA Galați împotriva Deciziei nr.

31/A din 23 aprilie 2009 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă

și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 martie 2010.