ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7368/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7368/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând, în
condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra contestației în anulare de
față;
Prin cererea
înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la
26 aprilie 2012, contestatorul H.C. a formulat contestație în anulare,
solicitând anularea deciziei nr. 257 din 19 ianuarie 2012 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.
În motivarea cererii
s-a arătat că instanța (completul de judecată) care a judecat cauza din Dosarul
nr. 2884/1/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 19 ianuarie
2012, trebuia să se pronunțe și asupra excepției de nulitate absolută a
deciziei nr. 05 din 29 ianuarie 2008 emisă de Societatea Comercială de
Distribuție a Gazelor Naturale „D.S.” SA București – Direcția Juridică,
excepție invocată de contestator, indicând temeiul de drept, respectiv art.
317, 318 C. proc. civ.
Conform art. 137 C.
proc. civ., care prevede „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de
procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte,
cercetarea în fond a pricinii. Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât
dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea
în fond a pricinii”, completul de judecată trebuia să analizeze mai întâi excepția
de nulitate absolută a deciziei nr. 05 din 29 ianuarie 2008, deoarece nu era nevoie
de administrarea altor probe (dosarele de la Tribunalul Vâlcea nr. 584/90/2008,
respectiv Curtea de Apel Pitești, erau atașate cauzei).
Cum obiectul dosarului
de fond, în cauză, a fost anularea deciziei nr. 05 din 29 ianuarie 2008, menținată
mai sus, și practica judiciară a stabilit că, dacă termenul de prescriere al abaterilor
a fost împlinit sau se poate identifica, decizia de sancționare este considerată
de o nulitate absolută, motiv pentru care se solicită să se constate că decizia
nr. 05 din 29 ianuarie 2008 emisă de Societatea Comercială de Distribuție a Gazelor
„D.S.” SA București – Direcția Juridică este nulă.
La data de 28
noiembrie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei, din partea contestatorului H.C.,
„note de ședință”, prin care a precizat că este inadmisibil ca nicio instanță de
judecată să nu se pronunțe asupra nulității absolute a deciziei nr. 05 din 29
ianuarie 2008 emisă de Societatea Comercială de Distribuție a Gazelor Naturale „D.S.”
SA București – Direcția Juridică, și, de fapt, acesta este obiectul cererii supuse
judecății.
Contestația în anulare
pendente este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Fiind o cale extraordinară
de atac de retractare, contestația în anulare poate fi exercitată numai pentru motivele
anume prevăzute în lege.
Astfel, art. 317
C. proc. civ. prevede
în mod expres două motive pentru care se poate cere anularea hotărârii irevocabile:
procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită
potrivit cu cerințele legii; hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor
de ordine publică privitoare la competență.
De asemenea, art. 318
C. proc. civ. prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu
contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când
instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală
să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin decizia nr. 257 din
19 ianuarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a cărei
anulare se solicită prin prezenta, s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare
formulată de același contestator, H.C., împotriva deciziei nr. 3374 din 31 mai 2010
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.
În speță, contestatorul
nu-și întemeiază cererea pe niciunul din motivele contestației în anulare obișnuite
sau speciale.
Pentru a putea fi primită
și a se socoti instanța învestită cu calea extraordinară de atac a contestației
în anulare, nu este suficientă indicarea generică a dispozițiilor art. 317, 318
C. proc. civ., ci se impune ca și motivele formulate să se circumscrie ipotezelor
prevăzute de aceste texte de lege.
Or, în speță, criticile
formulate de contestator vizează nepronunțarea instanței de judecată, mai întâi,
asupra excepției de nulitate absolută a deciziei nr. 05 din 29 ianuarie 2008 emisă
de Societatea Comercială de Distribuție a Gazelor Naturale „D.S.” SA București –
Direcția Juridică, excepție invocată de contestator.
În consecință, se constată
că aspectele invocate nu pot constitui motive ale contestației în anulare obișnuite
sau speciale, pe temeiul cărora să fie retractată hotărârea atacată.
Pe cale de consecință,
contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă, calea de atac fiind exercitată
în afara ipotezelor strict reglementate prin dispozițiile art. 317, 318 C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă,
contestația în anulare formulată de contestatorul H.C. împotriva deciziei civile
nr. 257 din 19 ianuarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie
2012.