ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2672/2019

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată la data de 26 februarie 2019 (data poștei) sub nr. x/2019 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, contestatorul A. a formulat contestație în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând în principal, suspendarea executării Hotărârii nr. 67 din 30 ianuarie 2019, în baza art. 52 alin. (1

3

) din Legea nr. 317/2004, până la soluționarea contestației și

- în subsidiar, admiterea contestației și anularea Hotărârii nr. 67 din 30 ianuarie 2019.

La dosarul cauzei a fost atașat Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în cadrul căruia contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspecția Judiciară suspendarea executării Hotărârii nr. 67 din 30 ianuarie 2019, până la soluționarea contestației.

În cadrul acestui dosar, prin Decizia nr. 44 din 25 februarie 2019 a fost declinată competența de soluționare a acestei contestații în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ca urmare a declinării, această cauză a fost înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 1 aprilie 2019.

Prin Hotărârea nr. 67 din 30 ianuarie 2019, punctul 4 2085/2019, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, a dispus suspendarea din funcția de procuror a domnului A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, începând cu data de 31 ianuarie 2019, ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, apreciindu-se, în raport cu circumstanțele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei.

Apărările intimatului

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care:

- a invocat excepția de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitând admiterea acesteia și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București;

- a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, solicitând astfel admiterea acesteia și respingerea acțiunii, ca fiind inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile;

- a solicitat respingerea capătului de cerere privind suspendarea executării Hotărârii nr. 67 din 30 ianuarie 2019 a secției pentru procurori, în temeiul art. 52 alin. (1

3

) din Legea nr. 317/2004, ca neîntemeiat;

- precum și respingerea capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii nr. 67 din 30 ianuarie 2019 a secției pentru Procurori, ca neîntemeiat.

În susținerea excepției de necompetență materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat dispozițiile art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, conform cărora " Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun".

Susține intimatul că, în speță, Hotărârea nr. 67 din 30 ianuarie 2019 a secției pentru procurori nu a fost emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, ceea ce înseamnă că, în materie de competență, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun și potrivit primului criteriu prevăzut la art. 10 din Legea nr. 554/2004, aplicabil în prezenta cauză, acțiunile care au ca obiect actele autorităților publice centrale, se judecă în fond la curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal și, având în vedere emitentul actului atacat și domiciliul contestatorului, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că soluționarea în primă instanță a acestei cauze este de competența Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Considerentele Înaltei Curți

În temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, prin întâmpinare, precum și în temeiul art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a o admite, având în vedere următoarele considerente:

Se constată că prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestatorul A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 67 din 30 ianuarie 2019 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Înalta Curte reține că, prin hotărârea contestată s-a dispus suspendarea din funcția de procuror, începând cu data de 31 ianuarie 2019 a domnului A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, ca urmare a trimiterii în judecată, în stare de libertate, prin Rechizitoriul nr. x din data de 18 ianuarie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 C. pen.

Analizând conținutul Hotărârii nr. 67 din data de 30 ianuarie 2018, se constată că aceasta a fost emisă în baza dispozițiilor art. 62 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată prin Legea nr. 242/2018.

Potrivit dispozițiilor art. 62 alin. (1

1

) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată prin Legea nr. 242/2018 "Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcție și în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracțiune, dacă se apreciază, în raport cu circumstanțele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei".

Alineatul 2 al articolului 62 din Legea nr. 303/2004, prevede că "2) Suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor se dispune de către secția pentru judecători sau, după caz, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii" iar articolul 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare prevede că " Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.

Analizând prezenta cauză din perspectiva dispozițiilor mai sus menționate, Înalta Curte constată că, în speța de față, prin Hotărârea nr. 67 din 30 ianuarie 2019 a secției pentru procurori, nu a fost soluționată o acțiune disciplinară, pentru a atrage competența de soluționare a Completului de 5 judecători (raportat la dispozițiile art. 51 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317/2004) - pe de o parte, ori, pe de altă parte, - a secției de contencios administrativ și fiscal (raportat la dispozițiile art. 29 alin. (7) cu referire la art. 5 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), ambele din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile în care aceste din urmă dispoziții se referă la " hotărârile Plenului", și nu la Hotărârile secției Pentru Procurori.

Astfel, potrivit art. 29 alin. (4) - (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"Art. 29. - (…)

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.

Rezultă așadar că, potrivit art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Se observă, astfel că hotărârea contestată în prezenta cauză nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât nu este o hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ci o hotărâre a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 9 din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora " Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun".

Cum în cauză dreptul comun în materie de contencios administrativ îl reprezintă Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, raportat la rangul autorității publice emitente a actului contestat - Consiliul Superior al Magistraturii, de autoritate publică centrală, precum și la domiciliul contestatorului (județ Ilfov) sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel…"

3) Reclamantul persoană fizică se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său."

În consecință, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 67 din data de 30 ianuarie 2019 emisă de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, revine, conform art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, instanță competentă teritorial în raport de domiciliul contestatorului, față de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun în materie.

Temeiul de drept al soluției

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a instanței și, având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 304/2004, raportat la art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va trimite cauza, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de necompetență materială, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Trimite cauza având ca obiect contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori nr. 67 din 30 ianuarie 2019 spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 mai 2019.

GGC - CP