ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3198/2020

Ședința publică din data de 7 iulie 2020

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 8 octombrie 2019 contestatoarea A.- Prim Procuror in cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Hotărârii nr. 756/17.09.2019 a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din data 17 septembrie 2019.

Prin hotărârea atacată secția pentru Procurori nu a acordat avizul pentru menținerea in funcție după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a invocat excepția lipsei de interes in anularea hotărârii și a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Înalta Curte, sesizată cu soluționarea prezentei acțiuni, constată faptul că la data de de 10.10.2019 contestatoarea a formulat cerere de retragere a contestației

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata acțiunii, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al contestatoarei, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.

Astfel, dispozițiile art. 9 din C. proc. civ. prevăd că (1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, în cazurile anume prevăzute de lege, la cererea altei persoane, organizații ori a unei autorități sau instituții publice ori de interes public.

(3) În condițiile legii, partea poate, după caz, renunța la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege.

Totodată, dispozițiile art. 406 din C. proc. civ. prevăd că (1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.

Cererea de chemare in judecată a fost comunicată intimatului care prin întâmpinarea depusă a solicitat a se lua act de manifestarea de voință, fără a formula alte pretenții.

În raport de dispozițiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea contestatoarei de renunțare la contestația formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de cererea contestatoarei A. de renunțare la contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 756/17.09.2019 a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din data 17 septembrie 2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iulie 2020.