ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4401/2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4401/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

p

rin sentința nr. 10917

din 2 octombrie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis

excepția netimbrării și a anulat ca netimbrată cererea formulată de reclamanta

Timofan Sanda, în

contradictoriu cu pârâtele B.C.R. SA și

SC B.F.P. SRL.

Reclamanta a investit

instanța cu o acțiune prin care a solicitat constatarea nulității absolute a

notificării din 13 aprilie 2009 și a contractului din 2009 prin care pârâta B.C.R.

a cedat către pârâta SC B.F.P. SRL, creanțele deținute împotriva reclamantei.

î

n

considerentele sentinței, instanța de

fond a reținut, în esență, că reclamanta a fost încunoștiințată de obligația de

a achita taxa judiciară de timbru de 24 lei și timbrul judiciar de 0,6 lei prin

citația emisă pentru termenul de judecată din 2 octombrie 2009, iar că urmare a

neconfirmării obligației stabilite s-a dat eficientă dispozițiilor art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997.

Apelul declarat de

reclamanta împotriva sentinței a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 171

din 26 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut că - inițial - cauza a fost înregistrată pe rolul

Judecătoriei Sectorului 3 București, instanță ce și-a declinat competența în

favoarea Tribunalului București, secția a VI-a comercială, însă, înainte de a

se pronunța asupra excepției de necompetență materială i-a pus în vedere

reclamantei de a timbra acțiunea cu 24 lei taxă judiciară de timbru și 0,60 lei

timbru judiciar până la primul termen de judecată.

După înregistrarea

cauzei pe rolul instanței competente, reclamanta a fost citată din nou cu

mențiunea timbrării pentru termenul din 2 octombrie 2009, dovada de

îndeplinirea procedurii de citare fiind primită de o rudă a acesteia, care a

semnat dovadă, indicând și seria actului de identitate.

Împotriva deciziei,

reclamanta a declarat recurs prin care a invocat următoarele critici:

- Contrar

dispozițiilor art. 86 C. proc. civ., instanța nu i-a comunicat întâmpinările

depuse la 11 februarie 2010 și la 26 martie 2010 de către

B.C.R. SA și

SC B.F.P. SRL.

- Decizia atacată

cuprinde motiv contradictorii întrucât la pag. 2 parag. 10 se constată că

apelul este nefondat, iar la pag. 3 parag. 2 - se menționează că apelul urmează

să fie anulat ca netimbrat.

- Curtea a anulat

apelul ca netimbrat deși, lipsa timbrajului nu a fost pusă în discuția

părților, încălcându-se principial contradictorialității.

- Ștersătura din

cadrul dispozitivului hotărârii și adăugirea cu scriere de mână („apelanta”) nu

este certificată de instanță conform art. 265 C. proc. civ.

Ambele intimate au

depus întâmpinării și concluzii scrise detaliate prin care au solicitat

respingerea recursului declarat de reclamantă.

Înalta Curte,

analizând decizia prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs,

constată că acestea nu sunt de natură a atrage casarea ori modificarea acesteia

pentru următoarele motive:

- Critica ce vizează

pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 86 C. proc. civ. nu poate fi primită,

recurenta fiind în eroare întrucât la fila 29 din dosarul de apel se află

dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul din 26 martie 2010

din care rezultă că reclamanta i s-a comunicat copia întâmpinării și

înscrisurile depuse de

B.C.R.

SA.

Faptul că intimata

SC B.F.P. SRL a depus

întâmpinare la 26 martie 2010, dată la care instanța a reținut pricina spre

soluționare, fără ca întâmpinarea să fie comunicată apelantei nu este de natură

a atrage modificarea ori casarea hotărârii dat fiind că, în privința acesteia a

intervenit sancțiunea decăderii - nefiind depusă cu respectarea termenului

procedural prevăzut de art. 114

1

alin. (2) C. proc. civ.

- Nici critica

potrivit căreia decizia ar cuprinde considerentele contradictorii nu poate fi

primită întrucât întreaga argumentare a instanței este în deplină concordanță

cu dispozitivul hotărârii.

Este adevărat că, în

ultimul parag. al considerentelor apare mențiunea. „Curtea urmează să anuleze

apelul ca netimbrat”, însă aceasta nu are rolul de a marca o contradicție între

dispozitiv și considerente câtă vreme motivele de fapt și de drept ce au format

convingerea instanței sunt conform soluției pronunțate.

- În ce privește

susținerea în sensul căreia Curtea ar fi anulat apelul ca netimbrat cu

încălcarea principiului contradictorialității urmează a fi înlăturată, neavând

legătură cu cauza întrucât din dispozitivul deciziei rezultă în clar că apelul

a fost respins ca nefondat.

- Nici pretinsa

încălcare a dispozițiilor art. 265 C. proc. civ. nu poate fi reținută, în

contextul în care „ștersătura” din cadrul dispozitivului deciziei și adăugarea

cu scris de mână a cuvântului „apelanta” este certificată de semnătura

judecătorului conform prevederilor legale menționate.

Chiar și în situația

în care nu ar fi existat o asemenea certificare, sancțiunea ce ar fi intervenit

ar fi fost aceea a neluării ei în seamă, iar nu modificarea ori casarea

deciziei.

În consecință, pentru

considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs invocate de

recurent nu sunt fondate motiv pentru care a respins recursul ca nefondat,

conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

d

e c i d e

Respinge recursul formulat de reclamanta

t.s.,

împotriva Deciziei Curții de

Apel București nr

. 171

din

26

martie

2010,

ca nefondat

.

Irevocabilă

.

Pronunțată în ședința publică

,

astăzi

, 15

decembrie

2010.