ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1316/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 13876, pronunțată la data de 15 decembrie 2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins excepția lipsei calității procesuale active aferente petitului 3, ca neîntemeiată; a respins cererea principală formulată de reclamantul C.D., în contradictoriu cu pârâții M.S. și SC L.I.E. SRL, ca neîntemeiată, și a respins cererea reconvențională formulată de pârât, ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, reclamantul C.D. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 389, pronunțată la data de 26 octombrie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul C.D.

împotriva sentinței comerciale nr. 13876 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 11806/3/2007, în contradictoriu cu intimații M.S. și SC L.I.E. SRL. Împotriva deciziei comerciale nr. 389 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a declarat recurs, în termen, reclamantul C.D. Cum recurentul nu a timbrat anticipat recursul, acesta a fost legal citat pentru termenul din 21 aprilie 2010 cu mențiunea de a timbra recursul cu 23,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, obligație căreia nu s-a conformat.

Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 21 aprilie 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de reclamantul C.D. împotriva deciziei comerciale nr. 389 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2010.