ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6307/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6307/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății și evoluția procesului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului sub nr. x/2013 din 27.02.2015, reclamanții A., B., C., și D., în contradictoriu cu pârâta POLIȚIA LOCALĂ PIATRA-NEAMȚ, au solicitat suspendarea executării actelor administrative ce fac obiectul prezentei contestații, în conformitate cu prevederile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei și anularea următoarelor acte administrative: Decizia nr. 178 din data de 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al domnului A., polițist local, clasa III, grad profesional superior, Decizia nr. 176 din data de 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al domnului B., polițist local, clasa III, grad profesional superior, Decizia nr. 177 din data de 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al doamnei C., polițist local, clasa III, grad profesional superior Decizia nr. 180 din data de 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al domnului D., polițist local, clasa III, grad profesional superior, Decizia de imputare nr. 11 din data de 28.01.2015 emisă cu privire la A., Decizia de imputare nr. 9 din data de 28.01.2015, emisă cu privire la B., Decizia de imputare nr. 10 din data de 28.01.2015 emisă cu privire la C., Decizia de imputare nr. 13 din data de 28.01.2015 emisă cu privire la D..
În subsidiar, au solicitat să se constate faptul că actele administrative atacate își produc efectele de la data comunicării lor și nu pot retroactiva.
Prin sentința civilă nr. 410/CA/16.12.2015 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. x/2015 a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamantul A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâta Poliția Locală Piatra Neamț, fiind anulată, în parte, Decizia nr. 178 din 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al reclamantului A., respectiv art. 2, Decizia nr. 176 din 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al reclamantului B., respectiv art. 2, Decizia nr. 177 din 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al reclamantei C., respectiv art. 2 și Decizia nr. 180 din 30.12.2014 privind recalcularea salariului de bază al reclamantului D., respectiv art. 2.
Prin aceeași hotărâre au fost anulate Decizia de imputare nr. 11 din 28.01.2015, cu privire la reclamantul A., Decizia de imputare nr. 9 din 28.01.2015 cu privire la reclamantul B., Decizia de imputare nr. 10 din 28.01.2015, cu privire la reclamanta C. și Decizia de imputare nr. 13 din 28.01.2015, cu privire la reclamantul D., fiind obligată pârâta să restituie reclamanților sumele reținute în baza deciziilor de imputare anulate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Poliția Locală Piatra Neamț, iar reclamanții A., B., C. și D. au depus întâmpinare și recurs incident, criticând hotărârea primei instanțe cu privire la admiterea parțială a acțiunii prin reținerea doar în parte a argumentelor de nelegalitate a actelor administrative contestate, fără a fi analizate criticile întemeiate pe aplicarea dispozițiilor art. 84 lit. b) și ale) art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999.
Hotărârea împotriva căreia s-a formulat recurs în prezenta cauză
Prin decizia nr. 234 din data de 22 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării și a constatat perimată judecata recursurilor, principal și incident declarate de recurenta-pârâtă Poliția Locală Piatra Neamț și de recurenții-reclamanți A., E. - moștenitor al defunctului B., F. - moștenitor al defunctului B., C. și D., împotriva sentinței civile cu nr. 410/CA din 16 decembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul cu nr. x/2015
Calea de atac exercitată în cauză de către recurenta-pârâtă și recursul incident promovat de către intimații-reclamanți
Împotriva deciziei nr. 234 din data de 22 martie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ a declarat recurs pârâta Poliția Locală Piatra Neamț, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate în totalitate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău.
În susținerea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a afirmat că instanța de recurs a considerat în mod greșit că cererea de recurs a rămas în nelucrare din motive imputabile timp de 6 luni, și nici nu a verificat dacă actul de procedură, respectiv repunerea pe rol trebuia efectuată din oficiu, așa cum prevede art. 416 alin. (1) și (3) din C. proc. civ.
Având în vedere că suspendarea cauzei s-a făcut în temeiul art. 413 pct. l) din noul C. proc. civ., fiind o suspendare facultativa, reluarea judecații trebuia făcută din oficiu, în acest caz, fie de la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 211 din 17 aprilie 2018 în Monitorul Oficial, fie la data când aceeași decizie a fost comunicată Curții de Apel Bacău, 06.08.2018, dată de care recurenta-pârâtă avea cunoștință. Având în vedere că deciziile Curții Constituționale nu au grade de jurisdicție, pentru a putea rămâne definitivă, în încheierea de supendare a judecații (ce nu a fost redactată și comunicată nouă până în prezent) ar fi trebuit precizat exact momentul până la care durează suspendarea cauzei, respectiv momentul publicării în Monitorul Of. a deciziei de neconstituționalitate.
În cazurile prevăzute expres de art. 415 din noul C. proc. civ., la reluarea judecății procesului, nu este prevăzută obligativitatea cererii de reluare a judecății în cazul suspendării dispuse în temeiul art. 413 alin. (1) din noul C. proc. civ., deci nu poate exista un motiv imputabil recurentei-pârâte. De altfel, practica Curților de Apel în privința redeschiderii dosarelor ca urmare a suspendării cauzelor pentru sesizarea Curții Constituționale nu este cea din cauza de fata, reluarea judecații făcându-se din oficiu.
Având în vedere lipsa întocmirii și comunicării a unei încheieri de ședință din 11.11.2016 prin care s-ar fi dispus suspendarea cauzei considerăm că soluția legală și temeinică era cea de redeschidere a cauzei din oficiu, iar dacă totuși s-ar fi invocat excepția perimării considerăm că se impunea respingerea acesteia.
În drept, recurenta-pârâtă a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Reclamanții A., E. și F. - moștenitori ai defunctului B., C. și D. au formulat recurs incident prin care au solicitat respingerea cererii de recurs, iar în situația admiterii recursului formulat de către pârâtă, în rejudecarea recursului incident promovat în fața Curții de Apel Bacău a solicitat ca acesta să se admită.
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Poliția Locală Piatra Neamț a depus întâmpinare la cererea de recurs incident formulată de către reclamanți prin care a solicitat admiterea recursului formulat de către ea și admiterea recursului incident privitor la apărările formulate de către aceștia asupra excepției de perimare. În ceea ce privește solicitarea de obligare la plata cheltuielilor de judecată, intimata-pârâtă a solicitat respingerea sa, deoarece nu are vreo culpă procesuală în acest cadru procesual.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Examinând recursul principal, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Înalta Curte reține că prin cererea înaintată la dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Bacău în soluționarea cererii de recus formulată de către recurenta-pârâtă Poliția Locală Piatra Neamț, la data de 07.10.2016, recurenții-reclamanți au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014, apreciate ca fiind în contradictoriu cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României în măsura în care se interpretează ca fiind aplicabile doar prejudiciilor constatate la data intrării în vigoare de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control.
Prin încheierile pronunțate în cauză la data de 11.11.2016 instanța a dispus admiterea cererii recurenților-reclamanți de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014, precum și suspendarea judecății recursurilor, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Înalta Curte reține și faptul că la data de 19.01.2018 recurenții-reclamanți au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, însă prin încheierea pronunțată la data de 23.03.2018 Curtea de Apel Bacău a respins cererea de repunere pe rol, motivat de faptul că dosarul aflat pe rolul Curții Constituționale care făcea obiectul excepției de neconstituționalitate invocată de către recurenții-reclamanți avea termen de judecată stabilit la data de 17.04.2018.
Ulterior, la data de 08.02.2019 recurenta-pârâtă Poliția Locală a Municipiului Piatra Neamț a formulat cerere de repunere pe rol, întrucât motivele care au determinat suspendarea cauzei nu mai subzistă, Curtea Constituțională pronunțând decizia nr. 211/17.04.2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 547/06.07.2018, de soluționare a dosarului nr. x/2016
În ceea ce privește soluția Curții de Apel Bacău prin care a admis excepția perimării invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 22.03.2019, Înalta Curte apreciază că este o soluție corectă.
Critica recurentei-pârâte Poliția Locală Piatra Neamț conform căreia repunerea pe rol a judecății cauzei trebuia făcută din oficiu de către instanță este neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 416 C. proc. civ.,,(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.
(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată."
În speță, Înalta Curte constată că cerere de suspendare a judecării cauzei a fost formulată de către recurenții-reclamanți, părți care de altfel au formulat și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. În aceste condiții, cererea de suspendare fiind o cerere solicitată de părți, le revenea acestora obligația de a solicita reluarea judecării procesului, când cauza care ce a condus la suspendare a încetat.
Înalta Curte reține că prin decizia nr. 211/17.04.2018 pronunțată de Curtea Constituțională a României și publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României nr. 574/6.07.2018, cauza de suspendare a litigiului a încetat, iar părților le revenea obligația de a formula cerere de redeschidere a procesului.
În mod corect a reținut instanța care a soluționat excepția de perimare că, de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 211/2018, respectiv la data de 06 iunie 2018 (Monitorul Oficial al României nr. 574/06.07.2018) și până la data la care una din părți a formulat cerere de repunere pe rol, respectiv data de 08.02.2019 a trecut un termen mai mare de 6 luni.
În aceste condiții în temeiul art. 416 alin. (1) C. proc. civ.. în cauză a intervenit sancțiunea perimării.
Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de recurenta-pârâtă subscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., și, în baza art. 496 C. proc. civ. și urmează să respingă recursul, ca nefondat.
În ceea ce privește recursul incident formulat de către recurenții-reclamanți A., E. și F. - moștenitori ai defunctului B., C. și D. având în vedere prevederile art. 491 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 472 alin. (2) C. proc. civ. urmează ca instanța de recurs să-l respingă de asemenea ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul principal declarat de pârâta Poliția Locală a Municipiului Piatra Neamț și recursul incident formulat de reclamanții A., E., G., C. și D. împotriva deciziei nr. 234 din 22 martie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 decembrie 2019.