ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5299/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată la 21 iunie 2011, reclamantul B.P.A., Întreprindere individuală, a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții M.A.D.R., Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Constanța – Programul Național de Dezvoltare Rurală să se dispună: - anularea adresei din 1 februarie 2011 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – Programul Național de Dezvoltare Rurală; - constatarea încheierii contractului de finanțare înregistrat cu nr. X, deoarece au fost întrunite condițiile legale care au stat la baza depunerii proiectului de finanțare nerambursabil, după cum rezultă din modificarea nr. 12385 din 29 septembrie 2010, confirmată de Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală cu adresa din 10 decembrie 2010. În subsidiar, reclamantul a solicitat să se dispună: - obligarea pârâților la semnarea contractului de finanțare înregistrat cu nr. X, deoarece au fost întrunite toate condițiile legale care au stat la baza depunerii proiectului de finanțare nerambursabilă; - anularea clauzei – precizare din Ghidul solicitantului, apărută în octombrie 2010, ca fiind abuzivă, intempestivă și retroactivă,

încălcând art. 12 din Constituția României, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și Regulamentele Comisiei Europene; - obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în sesiunea din mai 2010 a depus un proiect de finanțare nerambursabilă F.E.A.D.R. măsura 121, cu titlul „Fermă mixtă pentru vaci de lapte, procesare și culturi în câmp”, iar argumentul principal pentru refuzul de încheiere a contractului de finanțare a fost lipsa caracterului angajant al scrisorii de confort emisă de B.R.D., Sucursala Galați.

Deși această scrisoare este dovada îndeplinirii obligației de cofinanțare, reclamantul a precizat că, în interiorul termenului de 60 de zile, autoritatea contractantă a impus o nouă cerință, de a se furniza o scrisoare de confort în formă angajantă, ceea ce nu se poate elibera solicitantului în termen de 6 luni de la înființare, astfel că se instituie un tratament discriminatoriu între societățile existente pe piață și cele nou înființate. Reclamantul a mai arătat că această condiție apărută intempestiv este în contradicție cu prevederile art. 13 din Regulamentul CE nr. 1974/2006 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din F.E.A.D.R.

și reprezintă un caz de forță majoră pentru fermele nou înființate, care nu pot obține o scrisoare de confort în formă angajantă. Pârâtul Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Constanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că nu are personalitate juridică, conform dispozițiilor Legii nr. 315/2004. Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că, potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 13/2006, această calitate aparține Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, înființată ca autoritate cu personalitate juridică, abilitată prin lege să încheie contractul de finanțare.

2. Soluția instanței de fond. Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 375 din 17 noiembrie 2011, prin care a constatat că pârâtul Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Constanța – Programul de Dezvoltare Rurală și Pescuit nu are calitate procesuală pasivă și pe fond, a respins acțiunea formulată de reclamantul B.P.A., Întreprindere individuală. Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost admisă în privința Centrului Regional pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 - Programul Național de Dezvoltare Rurală, reținându-se că acest centru nu are personalitate juridică, potrivit dispozițiilor Legii nr. 315/2004. Aceeași excepție a fost respinsă în privința Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, constatându-se că acest pârât are calitate procesuală pasivă față de obiectul acțiunii, prin care se solicită anularea unei clauze din Ghidul solicitantului.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că în mod corect Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a respins cererea de încheiere a contractului de finanțare nr. X, pentru că scrisoarea de confort emisă de B.R.D., Sucursala Galați nu are caracter angajant, exprimând numai disponibilitatea de a acorda un credit în sumă de 2.726.783 lei pe termen de 84 de luni pentru realizarea proiectului din fondurile europene nerambursabile. Apărarea reclamantului privind caracterul nelegal și discriminatoriu al acestei cerințe a fost respinsă de prima instanță, cu motivarea că, solicitarea de a se prezenta sursa de cofinanțare a fost prevăzută în Ghidul solicitantului, care transpune întocmai regulile de finanțare stabilite prin fișa măsurii din Programul Național de Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 3831/2008.

În același sens, s-a avut în vedere că, Ghidul solicitantului este un material de informare tehnică a potențialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului, conform cerințelor specifice ale Programului Național de Dezvoltare Rurală. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul B.P.A., Întreprindere individuală, solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată. În motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc.

civ., s-a susținut că instanța de fond și-a însușit, fără motivare, apărările invocate de pârâte prin întâmpinare și a omis să soluționeze cererile din acțiune prin care s-a solicitat cenzurarea clauzelor abuzive introduse în textul Deciziei nr. 3831/2008 a Comisiei Europene și constatarea încheierii contractului de finanțare nr. X, fiind întrunite toate condițiile legale care au stat la baza depunerii proiectului de finanțare nerambursabil. În motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., recurentul a arătat că instanța de fond a constatat eronat că avea obligația să depună scrisoare de confort angajantă, fără a avea în vedere că această condiție nu poate fi aplicată pentru toate proiectele, fiind un caz grav de adăugare la legea comunitară, comparabilă cu forța majoră, prin care se introduce un tratament discriminatoriu între societățile existente pe piață, încălcându-se regula de bază a predictibilității și dreptul la dezvoltare al firmelor nou înființate. Recurentul a învederat că această clauză, apărută intempestiv, afectează grav logica proiectelor de finanțare, deoarece unei firme nou înființate, nici o bancă nu va putea să-i aprobe o scrisoare de confort angajantă, fiindcă este lipsită de veniturile pe care proiectul arată că vor exista în proiecțiile bugetare numai peste un an, când va fi realizată investiția, în baza avansului solicitat, astfel cum rezultă din art. 13 al Regulamentului C.E.

nr. 1974/2006 al Comisiei Europene pentru stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului C.E. nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală. Cum proiectul depus de reclamant are ca obiect o fermă de semisubzistență și nou înființată, pentru care proiectul a fost aprobat conform legii anterioare, s-a arătat că scrisoarea de confort trebuia depusă în formă neangajantă, precizată în notificare, iar nu în forma impusă intempestiv și abuziv înainte de închiderea programului.

Referitor la caracterul abuziv și nelegal al cerinței privind scrisoarea de confort angajantă, s-a arătat că se încalcă principiul tratamentului egal și al egalității de șanse în fața finanțărilor nerambursabile, precum și ghidul care transpune întocmai regulile de finanțare stabilite prin decizia Comisiei Europene nr. 3831/2008, deoarece proiectul depus de reclamant este realizat de o firmă nou înființată pentru o fermă de semisubzistență, cu o durată mare de implementare fizică și financiară (2010 – decembrie 2013) pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de selecție și de admisibilitate, atât la data depunerii, cât și după aceea. Schimbarea regulilor juridice în perioada derulării ofertei a fost criticată de recurent pentru consecințele produse, prin angajarea unor costuri foarte mari reprezentate de consultanța pentru întocmirea proiectului și alte formalități necesare depunerii și aprobării proiectului.

Recurentul a susținut că, față de probele administrate, se impunea să fie admisă cererea de constatare a încheierii contractului de finanțare nr. X, deoarece au fost întrunite toate condițiile legale care au stat la baza depunerii proiectului de finanțare nerambursabilă. În acest sens, s-a arătat că, scrisoarea de confort emisă de B.R.D. pentru întreprinderea individuală a recurentului îndeplinește condițiile de valabilitate privind capacitatea, sursa de cofinanțare și valabilitatea de 120 de zile. Prin schimbarea regulii juridice, recurentul a considerat că autoritatea centrală a adăugat în mod nelegal o condiție suplimentară pentru cererea de finanțare a unui proiect deja eligibil.

Precizând că, în cauză, cererea sa de finanțare s-a întâlnit cu oferta lansată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în varianta Ghidului din aprilie 2010, care prevedea cerința scrisorii de confort neangajante, recurentul a arătat că se impune încheierea contractului de finanțare, potrivit legii de la momentul contractării, așa cum a confirmat și Autoritatea de management pentru Proiectul Național de Dezvoltare Rurală prin adresa din 10 decembrie 2010. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente: 1. Aspecte de fapt și de drept relevante.

Sentința pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale, precum și evaluarea adecvată a materialului probator administrat în cauză și a tuturor apărărilor formulate de părți. Recurentul a criticat neîntemeiat această sentință în baza dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., dat fiind că, judecătorul fondului a prezentat o motivare coerentă, clară și lipsită de contradicții sau ambiguități, cu dezvoltarea raționamentului juridic care a condus la soluția de respingere a acțiunii. În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., art. 6 parag. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale și jurisprudența C.E.D.O.

/ hotărârea din 15 martie 2007 în cauza Gheorghe c.României), hotărârea instanței de fond cuprinde un răspuns specific, explicit la problema dedusă judecății, după examinarea tuturor argumentelor de fapt și de drept invocate de părțile în litigiu. Contrar susținerilor din recurs, motivarea sentinței recurate cuprinde și analiza clauzelor din Ghidul solicitantului criticate de recurent, iar cererea de a se constata încheierea contractului de finanțare nr. X are un caracter accesoriu și a fost respinsă ca urmare a respingerii cererii principale, astfel că nu se poate reține omisiunea de pronunțare a instanței de fond. În atare situație, fiind nefondat, urmează să fie respins primul motiv de recurs formulat în baza prevederilor art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. Critica formulată pe fondul cauzei în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este de asemenea nefondată, constatându-se că este legală și temeinică hotărârea de respingere a acțiunii formulate de recurentul – reclamant B.P.A., Întreprindere individuală.

Instanța de fond a constatat corect legalitatea adresei din 17 decembrie 2010 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și a adresei din 7 ianuarie 2011 emisă de Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 2 Sud – Est Constanța pentru respingerea cererii de finanțare depusă de recurentul – reclamant în sesiunea mai 2010 pentru proiectul cu titlul „Fermă mixtă pentru vaci de lapte, procesare și culturi de câmp”, constatându-se că solicitantul nu a întrunit condițiile de creditare prevăzute în Ghidul solicitantului aferent Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” din cadrul Axei 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Pentru realizarea acestui program, aprobat prin Decizia Comisiei Europene din 16 iulie 2008, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat prin Ordinul nr. 643/2008 manualele de proceduri, cuprinzând regulile pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectului de solicitare a sprijinului, precum și modalitatea de selecție, contractare și derulare a proiectului.

De asemenea, Ghidul solicitantului aferent fiecărei măsuri indică documentele, avizele și acordurile pe care trebuie să le prezinte un solicitant, modele ale cererii de finanțare, planului de afaceri, scrisorii de confort, contractului de finanțare, precum și alte informații utile realizării proiectului și completării corecte a documentelor. În fișa tehnică a Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” sunt prevăzute condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului financiar, printre care și condiția ca beneficiarul să declare că asigură cofinanțarea investiției prin surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.

Conform acestei reglementări, potențialul beneficiar este obligat să identifice sursa de cofinanțare pentru susținerea executării investiției și să aibă în vedere pregătirea următoarelor documente necesare: - extras de cont bancar vizat și datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanțare, în cazul cofinanțării prin surse proprii și prin certificate de depozit nominative și dematerializate, cu scadență mai mică sau egală cu trei luni față de data închiderii licitației de proiecte; - extras de cont bancar vizat și datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanțare, în cazul existenței unor surse de cofinanțare de tipul:granturi, sponsorizări, donații, însoțit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizația care a acordat-o; - extras de cont bancar și Formularul de achiziție titluri de stat, emise și vizate de bancă, în cazul cofinanțării prin titluri de stat cu o scadență mai mică sau egală de trei luni față de data închiderii licitației de proiecte; - extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucrătoare față de data depunerii cererii de finanțare și contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanțării prin linie de credit vizat de bancă,

în cazul cofinanțării prin linie de credit cu o valabilitate de un an față de data lansării licitației de proiecte, deschis la o bancă; - scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 de zile. În consecință, instanța de fond a reținut întemeiat că, pentru proiectul depus spre finanțare în sesiunea mai 2010 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, recurentul - reclamant trebuia să îndeplinească și condiția impusă prin Ghidul solicitantului pentru încheierea contractului de finanțare ca, în termen de 60 de zile calendaristice de la data confirmării de primire a Notificării privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare, să prezinte originalul documentelor care dovedesc capacitatea financiară și sursa de cofinanțare emise de o instituție financiar – bancară.

Recurentul – reclamant a susținut fără temei caracterul abuziv, intempestiv și retroactiv al clauzei din Ghidul solicitantului prin care se impune depunerea unei scrisori de confort angajantă din partea instituției financiar bancare după selectarea proiectului depus pentru finanțare în sesiunea mai 2010. Anterior depunerii cererii de finanțare, recurentul - reclamant a avut cunoștință despre obligativitatea asigurării sursei de finanțare și dovedirea acestei capacități, astfel după cum rezultă din declarația pe proprie răspundere dată la 25 mai 2010, prin care și-a asumat obligația depunerii dovezii de cofinanțare, respectiv scrisoarea de confort din partea unei instituții bancare valabilă la data semnării contractului de finanțare și a consimțit să nu fie încheiat contractul de finanțare dacă nu prezintă documente privind capacitatea și sursa de cofinanțare.

Recurentul – reclamant a susținut de asemenea în mod neîntemeiat că prin reglementarea clauzei referitoare la obligația depunerii unei scrisori de confort angajante a fost încălcată regula predictibilității actului normativ, deoarece modelul scrisorii de confort și caracterul angajant al acesteia au fost aduse la cunoștință potențialilor beneficiari prin Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Din redactarea Ghidului solicitantului nu rezultă că se poate depune numai o scrisoare de confort cu caracter neangajant, cum a procedat recurentul – reclamant prin prezentarea scrisorii de confort emisă de Banca Română pentru Dezvoltare Sucursala Galați nr. 19172 din 24 noiembrie 2010 cu privire la disponibilitatea de a acorda un credit, fără a-și asuma obligația aprobării creditului, așa cum rezultă din modelul scrisorii de confort prevăzut în anexa ghidului pentru sesiunea mai 2010. Conform răspunsului comunicat recurentului – reclamant cu adresa din 30 decembrie 2010 de Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, scrisoarea de confort care nu are caracter angajant nu a fost luată în considerare la momentul elaborării Ghidului solicitantului, întrucât nu are obligativitate pentru banca emitentă de a acorda creditul solicitantului selectat la finanțare.

Pentru a înțelege obligativitatea prezentării unei scrisori de confort cu caracter angajant, în aceeași adresă s-a precizat că, trebuie avute în vedere și celelalte dovezi necesare pentru asigurarea cofinanțării investiției, enumerate în Ghidul solicitantului și prin care se dovedește existența sumei reprezentând cofinanțarea, în sensul evidențierii acesteia fizic în extrasul de cont bancar.

Din acest motiv, este evident că, precizările referitoare la conținutul scrisorii de confort eliberate de instituțiile bancare, în varianta publicată pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit la data de 27 octombrie 2010 nu modifică procedura sau condițiile aplicabile sesiunilor în derulare, cum neîntemeiat s-a susținut în recurs cu referire la cererile de finanțare depuse în sesiunea mai 2010. Caracterul angajant al scrisorii de confort emisă de instituția bancară rezultă din însăși reglementarea Ghidului solicitantului, ca suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerințelor specifice ale Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, fiind o consecință directă a principiului rambursării la acordarea sprijinului pentru finanțarea proiectelor de investiții, care presupune că, partea de contribuție proprie a solicitantului (din surse proprii sau atrase) trebuie să existe efectiv încă de la momentul semnării contractului de finanțare.

Proiectul depus de recurentul – reclamant nu este conform acestui principiu, ceea ce a constituit în realitate cauza respingerii cererii sale de finanțare, iar nu momentul publicării pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a modelului scrisorii de confort sau precizarea adusă la 27 octombrie 2010 cu privire la forma angajantă a scrisorii respective. Susținerea din recurs privind tratamentul discriminatoriu aplicat firmelor nou înființate prin cerința depunerii unei scrisori de confort angajantă este fără temei, întrucât condițiile de finanțare impuse prin Ghidul solicitantului aferent Măsurii 121 sunt imperative pentru toți solicitanții care au depus proiecte în sesiunea mai 2010, astfel cum i s-a comunicat recurentului – reclamant cu adresa din 17 decembrie 2010 eliberată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Din probele administrate în cauză, rezultă că respingerea cererii de finanțare depusă de recurentul - reclamant nu s-a datorat schimbării regulilor referitoare la condițiile de finanțare pe parcursul derulării procedurii aferente sesiunii din mai 2010, fiind consecința neîndeplinirii acestor condiții de la data depunerii cererii, pentru că solicitantul este o întreprindere individuală înmatriculată și autorizată să funcționeze din data de 8 aprilie 2010, astfel că, nu deține o situație anuală pe baza căreia o instituție bancară să poată efectua analiza necesară pentru emiterea unei scrisori de confort angajantă.

În consecință, contractul de finanțare nr. X nu s-a încheiat datorită situației concrete a întreprinderii individuale pentru care s-a depus cererea de finanțare în sesiunea din mai 2010, care fiind nou înființată nu îndeplinea condițiile de finanțare, prin prezentarea unei scrisori de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile. Această obligație a fost cunoscută și asumată prin declarație pe proprie răspundere de recurentul – reclamant de la data depunerii cererii de finanțare, astfel că este nefondată susținerea din acțiune, reiterată în recurs, privind completarea nelegală a condițiilor de finanțare și vătămarea adusă dreptului la încheierea contractului de finanțare pentru care proiectul a fost deja selectat.

Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și că, nu există motive de modificare sau de casare a acesteia, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat. 2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia. În baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de B.P.A., Întreprindere individuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.P.A. - Întreprindere individuală împotriva sentinței nr. 375 din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2012.