ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1050/2015

Asupra cauzei de față, constată

următoarele;

Prin cererea

înregistrată la data de 4 martie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția

I

civilă, sub nr. 883/1/2015 contestatorul M.

I. a

formulat, în temeiul dispozițiilor art. 503 alin. (1) și (2)

pct. pct. 1, 2, 3, 4 C. proc. civ., contestație în anulare împotriva deciziei nr.

584 din 25 februarie 2015 pronunțată de această instanță în dosar nr. 648/1/2013.

În motivare, contestatorul a arătat că

hotărârea mai sus indicată este nelegală și netemeinică întrucât pronunțarea a

fost dată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței, iar

dezlegarea data cauzei este

rezultatul unei

erori materiale și favorizează intimata, care, prin intermediul

salariaților

săi, a emis un titlu de proprietate cu conținut fals.

Contestatorul a mai arătat că instanța

de recurs nu a cercetat motivele de casare și că va dezvolta motivele prezentei

contestații ulterior redactării deciziei supuse căii extraordinare de atac.

Prealabil

discutării oricărei chestiuni, raportat la data raportului juridic

dedus judecății și a criticilor

formulate, înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 317

– art. 318 C. proc. civ. de la 1865,

iar nu

dispozițiile art. 503 din Noul C. proc. civ., expres indicate de

contestator

drept temei legal al cererii sale, care sunt aplicabile exclusiv litigiilor

născute ulterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv,

15 februarie 2013.

Examinând cauza

în raport de excepția de inadmisibilitate. invocată de

instanță din oficiu, a cărei analiză

este prioritară raportat la aspectele de

fond

ale cererii, față de caracterul său peremptoriu, înalta Curte constată

următoarele:

Contestația în anulare este o cale

extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obține, în

cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, desființarea unor hotărâri

judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.

Obiectul

contestației în anulare reglementate de art. 317 C. proc. civ.,

îl constituie hotărârile judecătorești

rămase irevocabile, a căror sferă est determinată de dispozițiile art. 377 alin.

(2) din același cod, respectiv, hotărârile pronunțate în primă instanță, fără

drept de apel, nerecurate; hotărârile pronunțate în primă instanță, neatacate

cu apel; hotărârile

pronunțate în apel și

nerecurate; hotărârile pronunțate în recurs chiar dacă prin

acestea s-a

soluționat fondul pricinii și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai

pot fi atacate cu recurs.

În plus, promovarea contestației în

anulare împotriva unor astfel de hotărâri judecătorești trebuie să se

circumscrie condițiilor limitative menționate de art. 317 C. proc. civ.,

respectiv să fi avut loc o

încălcare a

procedurii de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina

ori

a regulilor de ordine publică privitoare la competență, iar invocarea acestor

motive să nu fi fost posibilă pe calea apelului sau recursului, eu excepția

situației în care, invocate fiind prin recurs, instanța le-a respins

pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau

dacă recursul a fost respins fără

ca el să fi fost judecat în fond.

Obiectul

contestației în anulare reglementată de art. 318 C. proc. civ.,

îl constituie deciziile pronunțate de

instanțele de recurs, când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei

greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai

în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare

sau de casare.

Decizia nr. 584 din 25 februarie 2015,

contestată în prezenta cauză, reprezintă decizia prin care a fost respinsă, ca

inadmisibilă, contestația în anulare a aceluiași contestator vizând decizia nr.

90/ A din 23 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de

Casație

și Justiție, secția

I

civilă, pronunțata în dosarul nr. 7677/1/2011.

Dat fiind acest obiect al contestației

în anulare de față, se dovedește că

cererea

este inadmisibilă. Aceasta, pe de o parte întrucât, pentru susținerea

motivelor

menționate la art. 317 alin. (l) C. proc. civ., titularul cererii nu se află în

situația legal reglementată care să-i permită invocarea lor pe

calea contestației în anulare, respectiv aceea de

a nu le fi putut invoca pe calea

apelului sau recursului, contestatorul

dovedind că susține motive de nelegalitate a judecății unei alte contestații în

anulare promovate împotriva

unei decizii de

recurs. Pe de altă parte, întrucât judecata unei alte contestații în

anulare

ia o decizie de recurs, soluționată prin respingerea acesteia, ca inadmisibilă

(prin decizia atacată, nr. 584 din 25 februarie 2015 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție), nu putea,

prin ipoteză

săvârși erori materiale ori omisiuni în examinarea motivelor de

casare,

așa după cum a susținut contestatorul prin actuala sa contestație în anulare.

Pentru aceste considerente, cererea va

fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația

în anulare formulată de contestator M.I. împotriva deciziei nr. 584 din 25

februarie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

22 aprilie 2015.