ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 903/2014

Deliberând asupra

recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013,

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul

declarat de pârâtul Partidul Social Democrat al Muncitorilor (fost Partidul

Social Democrat "C.T.P.") prin președinte C.V.I. împotriva Sentinței

nr. 19 din 17 iunie 2013 a Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut că este nefondată susținerea apelantului conform

căreia Partidul Social Democrat al Muncitorilor ar fi o persoană juridică nouă,

distinctă de Partidului Social Democrat "C.T.P.", constituit prin

Sentința nr. 14 din 31 mai 2011 pronunțată în dosarul nr. 35910/3/2011 de

Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Curtea de apel a

constatat că, în realitate, prin această sentință civilă s-au încuviințat numai

anumite schimbări ale statutului Partidului Social Democrat "C.T.P.",

printre care și denumirea partidului, acesta devenind "Partidul Social

Democrat al Muncitorilor - P.S.D.M." Așadar, este vorba de o persoană

juridică care a fost reînregistrată prin Decizia civilă nr. 24 din 29 iulie

2003 a Tribunalului București, secția a V-a civilă și care și-a schimbat

denumirea în anul 2011, iar nu în prezența unei persoane juridice nou

constituite în anul 2011, așa cum susține apelantul, pentru a se pune problema

că aceasta ar fi putut participa doar la alegerile parlamentare din anul 2012,

ci, așa cum corect a reținut tribunalul, acest partid exista și la momentul

derulării alegerilor parlamentare din anul 2008.

Instanța a reținut că

astfel, sunt incidente dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

14/2003, apelantul pârât existând ca partid la momentul desfășurării alegerilor

parlamentare din anul 2008 și din anul 2012, iar față de faptul că la alegerile

parlamentare din anul 2008 nu a propus candidaturi, iar la cele din 2012 a

propus candidaturi în mai puțin de 18 circumscripții, acest text a fost aplicat

corect de către tribunal.

În ce privește

susținerea făcută de apelant că, de fapt, Partidul Social Democrat al

Muncitorilor - P.S.D.M. ar reprezenta o "comasare prin fuziune a doua

partide", anume a Partidului Social Democrat "C.T.P." și a

Grupului de Inițiativă pentru constituirea Partidului Muncitorilor, curtea de

apel a constatat că aceasta este nefondată, atâta timp cât nu s-a realizat practic

o formă de reorganizare, în condițiile legale prescrise de art. 37 și urm. din

Legea nr. 14/2003, după cum oricum, cealaltă grupare în discuție nu a

reprezentat în sine un partid, ci doar un grup de inițiativă pentru

constituirea unui partid, după cum chiar apelantul arată (conform art. 22 din

Legea nr. 14/2003 "Partidul politic dobândește personalitate juridică de

la data rămânerii definitive a hotărârii instanței privind admiterea cererii de

înregistrare").

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs pârâtul Partidul Social Democrat al Muncitorilor -

P.S.D.M., solicitând anularea deciziei atacate, ca fiind nefondată, deoarece

interpretarea art. 47 din Legea nr. 14/2003, prin care se solicită dizolvarea,

a fost greșită și nu s-a ținut cont de argumentele prezentate și documentele

noi depuse la dosar.

Pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, dosarul a fost înregistrat la data de 16 ianuarie

2014.

Instanța a dispus, în

temeiul art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu a recursului.

Raportul a fost

comunicat părților care, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ., au

formulat în scris puncte de vedere asupra raportului.

Recurentul-pârât

Partidul Social Democrat al Muncitorilor a arătat că motivele de nelegalitate

ale recursului sunt cele prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., constând

în aceea că atât instanța de fond, cât și cea de apel au interpretat greșit

dispozițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 14/2003. Interpretarea nelegală

a situației de fapt a condus instanța la încălcarea dispozițiilor art. 37 din

Legea nr. 14/2003, rezultând o hotărâre nelegală și netemeinică.

Recurentul a susținut

și faptul că decizia pronunțată în apel de către Curtea de Apel București a

fost dată cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Chiar

instanța de apel a menționat în dispozitivul hotărârii că aceasta este cu drept

de recurs, mențiune din care rezultă existența unui drept de recurs, nefiind

menționat că aceasta este definitivă.

Recurentul-pârât a

invocat prevederile art. 483 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora nu sunt

supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1

lit. a) - i). Cum cererea recurentului nu se încadrează în niciuna din

situațiile prevăzute de dispozițiile legale enunțate, în mod corect instanța de

apel a menționat dreptul la recurs împotriva propriei decizii.

Intimatul-reclamant

Ministerul Public a arătat că Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013 pronunțată

de Curtea de Apel București este definitivă, în conformitate cu dispozițiile

art. 26 alin. (3) și (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 raportat la

cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. În consecință, intimatul a

solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

Analizând, în

condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul formulat, Înalta Curte

constată că acesta este inadmisibil și urmează, în consecință, să îl respingă,

pentru următoarele considerente:

Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013, a

respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Partidul Social Democrat al

Muncitorilor împotriva Sentinței nr. 19 din 17 iunie 2013 a Tribunalului

București, secția a III-a civilă.

În dispozitivul

deciziei s-a menționat "Cu recurs în termen de 15 zile de la

comunicare".

Potrivit

dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească

este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele

stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Acest text consacră

principiul legalității căii de atac, potrivită căruia în concursul dintre o

mențiune greșită în dispozitivul hotărârii cu privire la denumirea, condițiile

și termenul în care poate fi atacată o hotărâre judecătorească și dispoziția

legală care reglementează aceste aspecte are prioritate cea din urmă, iar nu

dispoziția judecătorului.

Totodată, art. 634

alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile

date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

O hotărâre

judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de

lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot

exista în afara legii.

Regula are valoare de

principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că

mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de

lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Legea partidelor

politice nr. 14/2003, capitolul VII - încetarea activității partidelor politice

prevede la art. 46 alin. (2) "cererea de dizolvare se adresează

Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit

normelor de procedură stabilite la art. 26 alin.(2) - (5)."

Dispozițiile art. 26

alin. (2) - (5) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 au fost modificate

prin art. 45 din Titlul IV - Modificarea și completarea unor legi speciale al

Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul

de procedură civilă, intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013.

Potrivit art. 26

alin. (3) și (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 "împotriva

hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de

Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.

Curtea de Apel

București se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la

înregistrarea apelului."

Totodată potrivit

art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. "nu sunt supuse recursului

hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că

hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Textul reglementează

posibilitatea ca anumite categorii de hotărâri să fie atacate numai cu apel,

ceea ce configurează într-un mod mai pronunțat față de vechea reglementare

caracterul recursului de cale extraordinară de atac.

În acest sens, este

de reținut că din analiza și interpretarea dispozițiilor art. 483 (obiectul și

scopul recursului; instanța competentă) C. proc. civ. aprobat prin Legea nr.

134/2010 se observă o restrângere a ariei hotărârilor judecătorești care pot fi

atacate cu recurs, tocmai în considerarea caracterului extraordinar al acestei

căi de atac.

Obiectul prezentului

dosar îl reprezintă o cerere de dizolvare și radiere din Registrul partidelor

politice a Partidului Social Democrat al Muncitorilor (fost Partidul Social

Democrat "C.T.P.") întemeiată pe dispozițiile art. 44, 46 și 47 din

Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Față de dispozițiile

legale anterior menționate, Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, nu este supusă căii de atac

a recursului.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de pârâtul Partidul Social Democrat al

Muncitorilor (fost Partidul Social Democrat "C.T.P.") prin președinte

C.V.I., cu sediul în București, str. I., sector 4 și cu sediul central în

București, Piața V., sector 1 împotriva Deciziei nr. 320A din data de 12

noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în

contradictoriu eu intimatul-reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă

Tribunalul București, cu sediul în București, str. S., sectorul 3.

Fără nicio cale de

atac.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 martie 2014.

Procesat

de GGC - NN