ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 903/2014

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Partidul Social Democrat al Muncitorilor (fost Partidul Social Democrat "C.T.P.") prin președinte C.V.I. împotriva Sentinței nr. 19 din 17 iunie 2013 a Tribunalului București, secția a III-a civilă. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că este nefondată susținerea apelantului conform căreia Partidul Social Democrat al Muncitorilor ar fi o persoană juridică nouă, distinctă de Partidului Social Democrat "C.T.P.", constituit prin Sentința nr. 14 din 31 mai 2011 pronunțată în dosarul nr. 35910/3/2011 de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Curtea de apel a constatat că, în realitate, prin această sentință civilă s-au încuviințat numai anumite schimbări ale statutului Partidului Social Democrat "C.T.P.", printre care și denumirea partidului, acesta devenind "Partidul Social Democrat al Muncitorilor - P.S.D.M." Așadar, este vorba de o persoană juridică care a fost reînregistrată prin Decizia civilă nr. 24 din 29 iulie 2003 a Tribunalului București, secția a V-a civilă și care și-a schimbat denumirea în anul 2011, iar nu în prezența unei persoane juridice nou constituite în anul 2011, așa cum susține apelantul, pentru a se pune problema că aceasta ar fi putut participa doar la alegerile parlamentare din anul 2012, ci, așa cum corect a reținut tribunalul, acest partid exista și la momentul derulării alegerilor parlamentare din anul 2008. Instanța a reținut că astfel, sunt incidente dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 14/2003, apelantul pârât existând ca partid la momentul desfășurării alegerilor parlamentare din anul 2008 și din anul 2012, iar față de faptul că la alegerile parlamentare din anul 2008 nu a propus candidaturi, iar la cele din 2012 a propus candidaturi în mai puțin de 18 circumscripții, acest text a fost aplicat corect de către tribunal.

În ce privește susținerea făcută de apelant că, de fapt, Partidul Social Democrat al Muncitorilor - P.S.D.M.

ar reprezenta o "comasare prin fuziune a doua partide", anume a Partidului Social Democrat "C.T.P." și a Grupului de Inițiativă pentru constituirea Partidului Muncitorilor, curtea de apel a constatat că aceasta este nefondată, atâta timp cât nu s-a realizat practic o formă de reorganizare, în condițiile legale prescrise de art. 37 și urm. din Legea nr. 14/2003, după cum oricum, cealaltă grupare în discuție nu a reprezentat în sine un partid, ci doar un grup de inițiativă pentru constituirea unui partid, după cum chiar apelantul arată (conform art. 22 din Legea nr. 14/2003 "Partidul politic dobândește personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței privind admiterea cererii de înregistrare"). Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Partidul Social Democrat al Muncitorilor - P.S.D.M., solicitând anularea deciziei atacate, ca fiind nefondată, deoarece interpretarea art. 47 din Legea nr. 14/2003, prin care se solicită dizolvarea, a fost greșită și nu s-a ținut cont de argumentele prezentate și documentele noi depuse la dosar.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul a fost înregistrat la data de 16 ianuarie 2014. Instanța a dispus, în temeiul art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Raportul a fost comunicat părților care, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ., au formulat în scris puncte de vedere asupra raportului. Recurentul-pârât Partidul Social Democrat al Muncitorilor a arătat că motivele de nelegalitate ale recursului sunt cele prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., constând în aceea că atât instanța de fond, cât și cea de apel au interpretat greșit dispozițiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 14/2003. Interpretarea nelegală a situației de fapt a condus instanța la încălcarea dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 14/2003, rezultând o hotărâre nelegală și netemeinică.

Recurentul a susținut și faptul că decizia pronunțată în apel de către Curtea de Apel București a fost dată cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Chiar instanța de apel a menționat în dispozitivul hotărârii că aceasta este cu drept de recurs, mențiune din care rezultă existența unui drept de recurs, nefiind menționat că aceasta este definitivă. Recurentul-pârât a invocat prevederile art. 483 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i). Cum cererea recurentului nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de dispozițiile legale enunțate, în mod corect instanța de apel a menționat dreptul la recurs împotriva propriei decizii.

Intimatul-reclamant Ministerul Public a arătat că Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (3) și (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 raportat la cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. În consecință, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil. Analizând, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul formulat, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil și urmează, în consecință, să îl respingă, pentru următoarele considerente: Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Partidul Social Democrat al Muncitorilor împotriva Sentinței nr. 19 din 17 iunie 2013 a Tribunalului București, secția a III-a civilă.

În dispozitivul deciziei s-a menționat "Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare". Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei." Acest text consacră principiul legalității căii de atac, potrivită căruia în concursul dintre o mențiune greșită în dispozitivul hotărârii cu privire la denumirea, condițiile și termenul în care poate fi atacată o hotărâre judecătorească și dispoziția legală care reglementează aceste aspecte are prioritate cea din urmă, iar nu dispoziția judecătorului. Totodată, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ. prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Legea partidelor politice nr. 14/2003, capitolul VII - încetarea activității partidelor politice prevede la art. 46 alin. (2) "cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin.(2) - (5)." Dispozițiile art. 26 alin. (2) - (5) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 au fost modificate prin art. 45 din Titlul IV - Modificarea și completarea unor legi speciale al Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013. Potrivit art. 26 alin. (3) și (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 "împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.

Curtea de Apel București se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului." Totodată potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului." Textul reglementează posibilitatea ca anumite categorii de hotărâri să fie atacate numai cu apel, ceea ce configurează într-un mod mai pronunțat față de vechea reglementare caracterul recursului de cale extraordinară de atac. În acest sens, este de reținut că din analiza și interpretarea dispozițiilor art. 483 (obiectul și scopul recursului; instanța competentă) C. proc.

civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010 se observă o restrângere a ariei hotărârilor judecătorești care pot fi atacate cu recurs, tocmai în considerarea caracterului extraordinar al acestei căi de atac. Obiectul prezentului dosar îl reprezintă o cerere de dizolvare și radiere din Registrul partidelor politice a Partidului Social Democrat al Muncitorilor (fost Partidul Social Democrat "C.T.P.") întemeiată pe dispozițiile art. 44, 46 și 47 din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Față de dispozițiile legale anterior menționate, Decizia nr. 320A din 12 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, nu este supusă căii de atac a recursului. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul Partidul Social Democrat al Muncitorilor (fost Partidul Social Democrat "C.T.P.") prin președinte C.V.I., cu sediul în București, str. I., sector 4 și cu sediul central în București, Piața V., sector 1 împotriva Deciziei nr. 320A din data de 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu eu intimatul-reclamant Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, cu sediul în București, str. S., sectorul 3. Fără nicio cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2014. Procesat de GGC - NN