ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.05.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1634/2008

HOTĂRÂRE
14.05.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1634/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 970/ PI din 18 mai

2007 pronunțată în dosarul nr. 1151/30/2007, Tribunalul Timiș a respins

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC U.T.R. SRL și a admis

acțiunea formulată de reclamanta SC I.M.T. SRL în contradictoriu cu pârâtele SC

U.R. SRL devenită SC C.C.D. SRL și SC U.T.R. SRL. În consecință, tribunalul a

constatat rezilierea contractului nr. 107 din 21 aprilie 2005 și a dispus

evacuarea SC U.R. SRL din spațiul situat în Timișoara str. Demetriade. Pentru a

pronunța această soluție instanța de fond a reținut că pârâta obligată nu a

respectat prevederile contractului de închiriere nr. 107 din 21 aprilie 2005

înserate în capitolul „Condiții Generale” și că părțile au convenit, în raport

de aceste dispoziții faptul că operează de drept sancțiunea rezilierii

unilaterale a contractului. Ca o consecință a admiterii acestui capăt de

cererea a fost admisă și cererea de evacuare a pârâtei din spațiul arătat mai

sus.

Împotriva sentinței Tribunalului Timiș

au declarat apel pârâtele SC U.T.R. SRL București și SC C.C.D. SRL București,

iar Curtea de Apel Timișoara prin decizia nr. 183 din 18 septembrie 2007,

constatând că nu au fost aduse la îndeplinire obligațiile privind plata taxei

judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 și a art. 9 din O.G. nr. 32/1995 a dispus anularea celor

două apeluri ca netimbrate.

Împotriva deciziei nr. 183 din 18

septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, au declarat recurs

pârâtele SC C.C.D. SRL și SC U.T.R. SRL.

În motivarea recursului cele două

pârâte au invocat prevederile art. 304 alin. (5) C. proc. civ., pentru a

susține că decizia recurată este nelegală întrucât s-a reținut în cuprinsul

considerentelor că taxa de timbru și timbrul judiciar nu s-au achitat deși a

comunicat dovezile de plată. În prezența acestor dovezi și a cererii de amânare

a judecării apelului recurentele au considerat că soluția Curții de Apel este

nelegală.

Intimata prin întâmpinare a solicitat ca

recursul să fie respins întrucât instanța de apel a reținut corect faptul că

taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar nu erau depuse la dosar . Mai

mult, a arătat intimata, apelurile nu erau motivate, iar în ce privește

recursul, a considerat că recurentele nu au respectat prevederile art. 302

1

raportat la art. 306 C. proc. civ.

Recursul este nefondat.

Recurenta a invocat motivul de recurs prevăzut

de art. 304 alin. (5) C. proc. civ., potrivit căruia se poate solicita casarea

deciziei atacate atunci când „prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele

de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc.

civ.”. Se observă din argumentarea acestui motiv că recurentele nu au indicat

care sunt actele care au fost îndeplinite cu neobservarea formelor legale care

se impun a fi declarate nule pentru motivul că prin acestea le-a fost pricinuită

o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor respective.

Criticile aduse deciziei potrivit art.

306 alin. (3) C. proc. civ., ar putea fi încadrate în motivul de recurs

prevăzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ., întrucât vizează aplicarea

greșită a Legii nr. 146/1997 privind plata taxelor de timbru. Dacă se

analizează recursul din această perspectivă a încălcării legii, se constată că

instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. (1)

(3) din Legea timbrului întrucât a constatat, pe de o parte, că taxa judiciară

de timbru nu a fost achitată anticipat, iar pe de altă parte, că plata nu a fost

făcută nici până la primul termen de judecată deși apelantele au fost citate cu

această mențiune. De asemenea, s-au aplicat corect și dispozițiile art. 7 din

Normele Metodologice nr. 2083 din 2 decembrie 1997 de aplicare a O.G. nr. 32/1995

în privința modului de aplicare a timbrului judiciar. În lipsa dovezii plății

taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, apelantele nu puteau formula

alte cereri așa încât și sub acest aspect soluția instanței de apel este

legală.

În consecință, criticile evocate se

dovedesc art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.

Respinge recursul declarat de pârâtele

SC C.C.D. SRL BUCUREȘTI și SC U.T.R. SRL BUCUREȘTI prin administrator judiciar SC

C.C. SPRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 183 din 18 septembrie 2007 a Curții

de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14

mai 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-05-14
1,00
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1634/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 970/ PI din 18 mai 2007 pronunțată în dosarul nr. 1151/30/2007, Tribunalul Timiș a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a
ÎCCJ 2008-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2697/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1404/PI din 9 noiembrie 2007, Tribunalul Timiș, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclam
ÎCCJ 2008-09-30
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2628/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 609 din 20 martie 2007 Tribunalul Timiș a admis acțiunea precizată introdusă de reclamanta SC C.E.D.C. SRL Ciacova împotriva pârâ
ÎCCJ 2008-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2685/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta SC A. SA Timișoara a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să constate nulitatea ac
ÎCCJ 2008-10-21
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2995/2008
Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările din dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 7 din 8 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a stabilit competența de soluționare
Sursă