ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3380/2014

Asupra cauzei civile de

față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1001 din 23

septembrie 2005, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în parte

acțiunea formulată de reclamantul F.I.R., a anulat Decizia nr. 227 din 15

noiembrie 2004 emisă de pârâta A.V.A.S. și a obligat-o pe aceasta să acorde

reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în com.

Voluntari, jud. Călărași, reprezentând moara, conacul morii și instalațiile

aferente, fără teren, în valoare de 2.592.852.832 lei.

Curtea

de Apel București, secția a III-a civilă, prin Decizia nr. 609/A din 2

noiembrie 2006, a respins excepția tardivității declarării apelurilor, a admis

apelul formulat de către reclamant, a schimbat în parte sentința tribunalului

în sensul că a dispus restituirea în natură a terenului solicitat de către

reclamant în suprafață de 9.028,24 mp și a respins apelul pârâtei.

Restul

dispozițiilor din sentință au fost menținute.

Împotriva

acestei decizii, pârâta A.V.A.S. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei

Curți la data de 14 decembrie 2006.

La

termenul de judecată din data de 23 martie 2007. la cererea reclamantului,

judecata recursului a fost suspendată, în temeiul art. 244 pct. 2 C. proc. civ.,

până la soluționarea definitivă a Dosarului penal nr. 78/P/2006.

La 17

octombrie 2014, constatând că dosarul penal care a constituit temei al suspendării

a fost soluționat detmitiv de secția penală a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, prin Decizia nr. 1561 din 9 mal 2013, instanța a dispus repunerea

cauzei pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând

excepția perimării invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite, pentru

următoarele considerentele.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau

revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în

nelucrare din vina părții timp de un an.

Conform

art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata și din oficiu.

Termenul

de perimare începe să curgă de Ia data ultimului act de procedură făcut în

cauză, iar cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt

prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ.

În

speță, la termenul de la 23 martie 2007, judecata recursului a fost suspendată,

în baza dispozițiilor art. 244 pct. 2 C. proc. civ., până la pronunțarea unei

hotărâri definitive în Dosarul penal nr. 78/P/2006.

În urma

verificărilor efectuate, s-a constata că Dosarul penal nr. 78/P/2006 care a

constituit temei al suspendării a fost soluționat definitiv ia 9 mai 2013 de

către secția penală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1561.

Cum de

la data rămânerii definitive a hotărârii penale - 9 mai 2013, dosarul a rămas

în nelucrare mai mult de un an din culpa părților, conform dispozițiilor art. 248

alin. (1) și art. 252 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se constata perimarea

recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

perimat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva Deciziei nr. 609/A din 2

noiembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a IIl-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 28 noiembrie 2014.