ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1819/2015

Deliberând asupra

cauzei de față, constată următoarele:

La data de 8 mai 2009, reclamanta I.T. a chemat

în judecată pe pârâta D.S.V. Gorj pentru a fi obligată aceasta să îi lase în

deplină proprietate și posesie terenul proprietatea sa, în suprafață de 0,01 ha,

situat în intravilanul satului Florești, comuna Țânțăreni.

Prin Sentința civilă nr.

1584 din data de 19 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Tg - Cărbunești în Dosarul

nr. 5735/318/2009 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtei D.S.V. Gorj și a fost respinsă cererea introductivă astfel cum a fost

precizată de către reclamanții I.T., I.D.A. și G.G., împotriva pârâtelor D.S.V.

Gorj, Circumscripția Sanitar Veterinară de Asistență Țânțăreni, și Agenția Domeniilor

Statului București. A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta

reclamantă reconvențional Agenția Domeniilor Statului București.

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs reclamanții I.T., I.D.A., G.G. și pârâta Agenția

Domeniilor Statului criticând sentința instanței de fond pentru netemeinicie și

nelegalitate.

Prin Decizia civilă nr.

2675 din 11 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 5735/318/2009,

s-au respins ca nefondate recursurile.

Împotriva acestei

decizii a formulat, la data de 5 ianuarie 2015, cerere de revizuire I.D.A.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Tribunalul Gorj, prin

decizia nr. 37 din 02 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23/95/2015, a

declinat competența soluționării cererii de revizuire în favoarea Curții de

Apel Craiova.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut că revizuentul I.D.A. a solicitat revizuirea Deciziei

nr. 2675 din 11 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 5735/318/2009,

susținând că aceasta este potrivnică Deciziei nr. 2208/ A din 2001 pronunțată

în Dosarul nr. 6369/200. Potrivit art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta

la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat

hotărârile potrivnice. În raport de această dispoziție legală și de împrejurarea

că revizuentul a invocat existența unor hotărâri potrivnice pronunțate de

Tribunalul Gorj, competența de soluționare a cererii de revizuire aparține

Curții de Apel Craiova, instanță în favoarea căreia tribunalul și-a declinat

competența.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 294/54/2015 și soluționată

prin decizia civilă nr. 209 din 20 martie 2015, în sensul respingerii, ca

tardivă, a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. și a declinării în favoarea Tribunalului Gorj a cererii de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 și 6 C. proc. civ.

Cu privire la

excepția tardivității, Curtea a reținut că în raport de actul de învestire al

instanței, respectiv cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.

7 C. proc. civ., termenul în care se poate promova revizuirea este prevăzut de

dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în sensul că termenul

este de o lună și se socotește de la pronunțarea ultimei hotărâri.

În speța dedusă

judecății, Decizia nr. 2675 din 11 noiembrie 2010 a Tribunalului Gorj, a fost

pronunțată la data de 11 noiembrie 2010, termen de la care se socotește

termenul de o lună prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru

formularea cererii de revizuire.

În raport de aceste

considerente, Curtea a apreciat că formularea cererii de revizuire la data de

05 ianuarie 2015, peste termenul de o lună instituit de dispozițiile art. 324 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ., atrage sancțiunea tardivității.

Cu privire la

excepția de necompetență materială, Curtea a avut în vedere dispozițiile art. 323

C. proc. civ., care reglementează instituția competentă în materie de

revizuire, și anume o cerere de revizuire se îndreaptă la instanța care a

pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, excepție făcând numai cererea

întemeiată pe pct. 7 al art. 322 C. proc. civ. În cauză, prin aceeași cerere

s-au formulat mai multe motive de revizuire, iar competența de soluționare a

acestora revine unor instanțe deosebite, fără a opera prorogarea de competență,

întrucât fiecare instanță va soluționa cererea în raport cu motivul pentru care

este competentă. Totodată, a mai reținut Curtea, în cauză, nu este incident un

conflict de competență, întrucât tribunalul a declinat numai competența de

soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe pct. 7 al art. 322 C. proc.

civ., fără a analiza și competența sub aspectul cererii de revizuire întemeiată

pe pct. 5 sau 6 ale art. 322 C. proc. civ.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs revizuentul I.D.A. arătând că în mod corect Curtea de

Apel Craiova a reținut că a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2675 din 11

noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în temeiul dispozițiilor art. 322 pct.

5, 6 și 7 C. proc. civ. A criticat, însă, soluția de admitere a excepției

tardivității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ.

Astfel, a susținut că

a luat cunoștință de decizia a cărei revizuire a solicitat-o la data de 20

aprilie 2011, când i-a fost comunicată la cerere, după ce s-a soluționat de

către Curtea de Apel Craiova litigiul ce a făcut obiectul Dosarului nr. 326/54/2011.

A solicitat admiterea recursului și reluarea judecății cererii de revizuire.

Învestită cu

soluționarea recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,

la termenul de judecată din data de 24 septembrie 2015, a invocat, din oficiu,

excepția inadmisibilității căii de atac în raport de dispozițiile art. 328 alin.

(1) C. proc. civ.

Recursul este

inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 328 alin. (1) C. pro. civ. hotărârea dată asupra revizuirii

este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

În speță, hotărârea

recurată a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea unei revizuiri,

astfel că potrivit textului de lege menționat este supusă acelorași căi de atac

ca și hotărârea atacată.

Hotărârea atacată pe

calea revizuirii, respectiv Decizia civilă nr. 2675 din 11 noiembrie 2010 a

Tribunalului Gorj, a fost pronunțată de această instanță în calea de atac a

recursului, fiind așadar o hotărâre irevocabilă în sensul dispozițiilor art. 377

alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Prin urmare, raportat

la art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea pronunțată în revizuire este, la

rândul său, irevocabilă.

Cum față de

dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile irevocabile nu sunt

susceptibile de calea de atac a recursului, iar recursul exercitat în cauză

este îndreptat împotriva unei hotărâri irevocabile, Înalta Curte constată că

acesta este inadmisibil și îl va respinge ca atare.

Totodată, se reține

că potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (3) C. proc. civ. dacă instanța se

declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul

fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu

activitate jurisdicțională, competent.

În speță, prin decizia

recurată a fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 și 6 C. proc. civ.

Or, cum împotriva

hotărârii de declinare nu se poate declara nicio cale de atac, prezentul recurs

apare ca inadmisibil și din această perspectivă.

Față de cele expuse,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul,

ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de revizuentul I.D.A. împotriva Deciziei nr. 209 din 20

martie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 septembrie 2015.