ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4463/2010

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

încheierea nr. 7735 din 25 septembrie 2009, Înalta Curte de Casație si Justiție,

secția civilă si de proprietate intelectuală,

a respins cererea formulată

de petenții P.P.G. și P.E. privind

strămutarea procesului civil ce forma obiectul dosarului nr. 4671/317/2008 al

Judecătoriei Târgu Cărbunești.

Prin

cererea înregistrată la data de 3 februarie 2010,

reclamanții

P.P.G. și P.E. au solicitat

revizuirea încheierii sus-menționate și rejudecarea cauzei, cu analizarea

actelor existente la dosar, arătând că instanța a soluționat în mod greșit

cererea de strămutare, care trebuia admisă.

Prin

cererea înregistrată la data de 9 august 2010 (fila

10 dosar I.C.C.J.),

reclamanții P.G.G. și P.E.

au solicitat revizuirea sentinței civile nr. 3112 din 12 noiembrie 2009

pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr. 2755/317/2008,

arătând că prin sentința civilă nr. 617 din 16 februarie 1993 a Judecătoriei

Târgu Cărbunești, s-a admis acțiunea reclamantului S.G.S. privind atribuirea,

către acesta, a unei suprafețe de teren situată în județul Gorj.

Prin decizia civilă nr. 171 din 13

septembrie 1993, Tribunalul Gorj, secția civilă, a respins ca nefondat apelul

declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 617 din 16 februarie 1993

a Judecătoriei Târgu Cărbunești.

Prin sentința civilă nr. 2128 din 12

aprilie 1994, Judecătoria Târgu Cărbunești a admis cererea de revizuire a celor

două hotărâri arătate anterior, reclamanții promovând, în baza acesteia, cerere

privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu,

deținut în prezent, în mod abuziv și nelegal de numitul P.I.

Analizând

lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Cu privire la cererea de revizuire având ca obiect

încheierea nr. 7735 din 25 septembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și

Justitie, secția civilă și de proprietate intelectuală, instanța urmează a o

respinge, pentru considerentele ce succed:

Revizuirea oferă posibilitatea

retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită

în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia,

motiv pentru care constituie un remediu procesual numai în cazurile strict

determinate de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 322 C. proc.

civ., se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas

definitivă în instanța de apel prin neapelare, sau dacă a fost dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul.

In categoria hotărârilor care evocă

fondul intră toate hotărârile prin care tribunalele și curțile de apel rejudecă

fondul după casare.

Per a contrario, nu au acest caracter și

nu pot fi atacate pe calea extraordinară a revizuirii hotărârile prin care s-a

respins recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau prin care

recursul s-a constatat nul.

In speță, hotărârea ce face obiectul

prezentei cereri nu se încadrează în nici una din categoriile prevăzute de

lege, fiind o hotărâre dată în soluționarea unei cereri de strămutare și care,

potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ. „se dă fără motivare și

nu este supusă nici unei căi de atac".

Reglementarea fără echivoc conținută în

art. 40 alin. (4) C. proc. civ., referitoare la lipsa motivării și a oricăror

căi de atac, precum și natura juridică a instituției strămutării, respectiv,

aceea de incident procedural cu privire la instanța sesizată, justifică faptul

că soluția pronunțată în această materie este rezultatul unui act de

administrare a justiției, iar nu de soluționare în fond a unei cauze civile,

aspect de natură să facă inadmisibilă revizuirea unei astfel de hotărâri.

Cu privire la cererea de revizuire a

sentinței civile nr. 3112 din 12 noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Târgu-Cărbunești,

Înalta Curte o va disjunge și va declina competenta de soluționare către

această instanță, pentru următoarele argumente:

Conform art. 323 alin. (1) C. proc. civ.

„cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă

definitivă și a cărei revizuire se cere".

Rezultă că, revizuirea fiind o cerere de

retractare, competența de soluționare a acesteia revine instanței care a

pronunțat hotărârea de fond și în fața căreia aceasta a devenit definitivă.

In speță, sentința civila nr. 3112 din 12

noiembrie 2009 a fost pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești, aceasta fiind

instanța de fond competentă în soluționarea cererii de revizuire potrivit

dispozițiilor legale mai sus citate.

Chiar dacă în finalul cererii de

revizuire având ca obiect sentința civilă nr. 3112 din 12 noiembrie 2009,

petenții au indicat ca temei juridic art. 322 pct. 7 C. proc. civ., aceștia nu

au precizat care dintre hotărârile la care fac referire în cerere este

potrivnică hotărârii obiect al revizuirii și nici nu au formulat critici care

să se circumscrie motivului de revizuire indicat, astfel încât Înalta Curte va

constata incidența în cauză a art. 323 alin. (1) C. proc. civ., sens în care va

aprecia competentă în soluționarea cererii de revizuire, Judecătoria Târgu

Cărbunești.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte

va respinge cererea de revizuire a încheierii nr. 7735 din 25 septembrie 2009 a

I.C.C.J., va disjunge cererea de revizuire a sentinței civile nr. 3112 din 12

noiembrie 2009 și va declina competența de soluționare a acesteia către

Judecătoria Târgu Cărbunești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

cererea de revizuire declarată de revizuenții P.G.G. și P.E. împotriva

încheierii nr. 7735 din 25 septembrie 2009 pronunțată în dosarul nr. 2499/1/2010

al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Disjunge cererea de revizuire formulată

de revizuenți împotriva sentinței civile nr. 3112 din 12 noiembrie 2009 și

declină competența de soluționare a acesteia în favoarea Judecătoriei Târgu

Cărbunești (dosar nr. 2755/317/2008).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15

septembrie 2010.