ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 265/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 265/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
SC
A.R. SRL la 11 iunie 2014, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei
civile nr. 733/2014 din 20 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a V-a
civilă, în contradictoriu cu SC P.E.E.H.H. SA prin administrator judiciar E.I.
SPRL București și cu intervenientul accesoriu în interesul intimatei debitoare Fondul
Proprietatea SA București, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. ,
solicitând anularea acesteia ca fiind contradictorie deciziei nr. 461/2014 din
25 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă,
întrucât există motive de ordine publică care trebuiau invocate din oficiu de
instanță, astfel că era incidență excepția de nulitate a recursului pentru
nemotivarea în termenul prevăzut de art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
Curtea de Apel București, secția a V-a
civilă, prin decizia nr. 1473/2014 din 8 septembrie 2014, a admis excepția necompetenței
sale materiale și a declinat cauza spre competentă soluționare către Înalta Curte
de Casație și Justiție, întrucât față de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
instanța competentă este instanța mai mare în grad față de cele care au pronunțat
hotărârile potrivnice, respectiv decizia nr. 733/2014 din 20 martie 2014 și nr.
461/2014 din 25 februarie 2014, ambele pronunțare de Curtea de Apel București.
I. Prin cererea înregistrată sub nr. 31384/3/2012
la Tribunalul București, secția a Vll-a civilă, SC A.R. SRL București a formulat
contestație împotriva măsurii administratorului judiciar al SC H. SA, de denunțare
a contractului de vânzare-cumpărare energie electrică din 8 aprilie 2004, astfel
cum a fost modificat și completat prin acte adiționale, măsură care este netemeinică
și nelegală, fiind rezultatul unui abuz de drept.
Tribunalul București, secția a VII-a civilă,
prin sentința civilă nr. 5979 din 12 iunie 2013, a admis excepția invocată de administratorul
judiciar E.I. SPRL și a respins contestația formulată de contestatoarea SC A.R.
SRL, în contradictoriu cu intimata SC P.E.E.H.H. SA prin administrator judiciar
E.I. SPRL București, ca inadmisibilă, obligând reclamanta creditoare la plata sumei
de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către administratorul judiciar.
Curtea de Apel București, secția a VI-a
civilă, prin încheierea din 17 ianuarie 2014, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul
Curții de Apel București și înaintarea dosarului la completul 9 recurs al Curții
de Apel București, secția a V-a civilă.
La 20 martie 2014, Fondul Proprietatea
SA București a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul intimatei debitoare,
admisă în principiu de către curte, conform art. 49 C. proc. civ., reținând că interesul
intervenientului rezultă din calitatea de acționar și de creditor al SC
P.E.E.H.H. SA, Fondul Proprietatea Sa fiind înscris în tabelul definitiv al creanțelor
împotriva debitoarei cu suma de 47.087.951,72 RON.
Curtea de Apel București, secția a V-a
civilă, prin decizia civilă nr. 733/2014 din 20 martie 2014 a constatat nul recursul
declarat de recurenta contestatoare SC A.R. SRL, împotriva sentinței civile nr.
5979 din 12 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a Vll-a civilă,
în contradictoriu cu intimata debitoare SC P.E.E.H.H. SA prin administrator
judiciar E.I. SPRL și cu intervenientul accesoriu în interesul intimatei debitoare
Fondul Proprietatea SA București, față de prevederile art. 303 alin. (1) și alin.
(2), art. 306 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ., respectiv de art. 7 alin.
(1) și alin. (9), art. 8 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, că termenul de recurs
este de 7 zile de la comunicare, iar sentința recurată a fost legal comunicată părților
prin publicarea acesteia în Buletinul Procedurilor de Insolvență la 26 august 2013,
că depunerea motivelor de recurs s-a făcut la 12 septembrie 2013, prin fax, cu depășirea
termenului legal.
A admis cererea de intervenție în interesul
intimatei debitoare.
II. Tribunalul București, secția a Vll-a
civilă, prin sentința nr. 5557 din 5 iunie 2013 a admis excepția invocată de administratorul
judiciar E.I. SPRL, a respins contestația formulată de SC A.R. SRL în contradictoriu
cu SC P.E.E.H.H. SA, ca inadmisibilă și a obligat contestatoarea la 8.383,95 RON
cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel București, secția a V-a
civilă, prin decizia civilă nr. 461/2014 din 25 februarie 2014, a admis recursul
declarat de contestatoarea SC A.R. SRL împotriva sentinței nr. 5557 din 5 iunie
2013 a Tribunalului București, secția a Vll-a civilă, pe care a casat-o și a trimis
cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
A respins cererea de intervenție accesorie
în interesul intimatei ca neîntemeiată.
III. Examinând, cu prioritate, excepția
tardivității formulării cererii de revizuire, conform prevederilor art. 137
alin. (1) C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele:
În speță, prin cererea de revizuire formulată
și întemeiată în drept pe prevederile art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., se
atacă o decizie irevocabilă, care a fost pronunțată la data de 20 martie 2014.
În atare situație, sunt aplicabile dispozițiile
art. 324 alin. (1) pct. 1 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, „Termenul de revizuire
este de o lună și se va socoti: (...) în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1,
pct. 2 și pct. 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar, când hotărârile
au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare”.
Termenul de o lună, în care se poate formula
cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de instanța
de recurs după evocarea fondului, este socotit de la momentul pronunțării respectivei
hotărâri, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele
hotărârii atacate, iar acest fapt nu este de natură a încălca sau restrânge nici
un drept procesual al părții.
În speță, hotărârea atacată, fiind irevocabilă,
nu s-a comunicat revizuentei, dar, din actele dosarului, rezultă că decizia cu privire
la care s-a formulat cererea de revizuire, irevocabilă, a fost pronunțată la data
de 20 martie 2014, aceasta fiind, de altfel, ultima decizie pretins potrivnică.
Așadar, termenul de o lună prevăzut de
art. 324 alin. (1) pct. 1 teza I C. proc. civ., raportat la art. 322 pct. 7
alin. (1) C. proc. civ., a început să curgă de la data de 20 martie 2014, iar prezenta
cerere de revizuire a fost înregistrată la data de 11 iunie 2014, deci, mult cu
depășirea termenului legal.
Obligația părților de a-și exercita drepturile
procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării
principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil
și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, instituirea unor termene procesuale servind unei
mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării
drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.
Distinct de cele reținute, este de menționat
că potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., părțile au obligația să îndeplinească
actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de
judecător.
Or, neexercitarea dreptului procesual în
speță, a cererii de revizuire, în cadrul termenului imperativ stabilit de lege,
atrage sancțiunea prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea,
iar consecința este rămânerea irevocabilă a hotărârii revizuite pe data expirării
termenului, astfel încât, aceasta nu mai poate fi analizată.
Cum în cauză, cererea de revizuire a fost
promovată cu depășirea termenului imperativ de o lună de la pronunțare, iar revizuenta
nici nu a pretins și nici nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen
a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, pentru a putea fi incidente
prevederile art. 103 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează să
respingă ca tardiv formulată cererea de revizuire promovată de revizuenta SC
A.R. SRL București împotriva deciziei civile nr. 733/2014 din 20 martie 2014, ca
fiind contradictorie deciziei nr. 461/2014 din 25 februarie 2014, pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., Înalta
Curte va obliga revizuenta la plata sumei de 13.301,40 RON cheltuieli de judecată
către SC H. SA prin administrator judiciar E.I. SPRL București și a sumei de 11.087,83
RON cheltuieli de judecată către Fondul Proprietatea Sa București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă cererea de revizuire
formulată de revizuenta SC A.R. SRL București împotriva deciziei civile nr. 733/2014
din 20 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
Obligă revizuenta la plata sumei de 13.301,40
RON cheltuieli de judecată către SC H. SA prin administrator judiciar E.I. SPRL
București și a sumei de 11.087,83 RON cheltuieli de judecată către Fondul
Proprietatea SA București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29
ianuarie 2015.