ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.01.2015

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 265/2015

HOTĂRÂRE
29.01.2015
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 265/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

SC

A.R. SRL la 11 iunie 2014, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei

civile nr. 733/2014 din 20 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a V-a

civilă, în contradictoriu cu SC P.E.E.H.H. SA prin administrator judiciar E.I.

SPRL București și cu intervenientul accesoriu în interesul intimatei debitoare Fondul

Proprietatea SA București, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. ,

solicitând anularea acesteia ca fiind contradictorie deciziei nr. 461/2014 din

25 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă,

întrucât există motive de ordine publică care trebuiau invocate din oficiu de

instanță, astfel că era incidență excepția de nulitate a recursului pentru

nemotivarea în termenul prevăzut de art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Curtea de Apel București, secția a V-a

civilă, prin decizia nr. 1473/2014 din 8 septembrie 2014, a admis excepția necompetenței

sale materiale și a declinat cauza spre competentă soluționare către Înalta Curte

de Casație și Justiție, întrucât față de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

instanța competentă este instanța mai mare în grad față de cele care au pronunțat

hotărârile potrivnice, respectiv decizia nr. 733/2014 din 20 martie 2014 și nr.

461/2014 din 25 februarie 2014, ambele pronunțare de Curtea de Apel București.

la Tribunalul București, secția a Vll-a civilă, SC A.R. SRL București a formulat

contestație împotriva măsurii administratorului judiciar al SC H. SA, de denunțare

a contractului de vânzare-cumpărare energie electrică din 8 aprilie 2004, astfel

cum a fost modificat și completat prin acte adiționale, măsură care este netemeinică

și nelegală, fiind rezultatul unui abuz de drept.

Tribunalul București, secția a VII-a civilă,

prin sentința civilă nr. 5979 din 12 iunie 2013, a admis excepția invocată de administratorul

judiciar E.I. SPRL și a respins contestația formulată de contestatoarea SC A.R.

SRL, în contradictoriu cu intimata SC P.E.E.H.H. SA prin administrator judiciar

E.I. SPRL București, ca inadmisibilă, obligând reclamanta creditoare la plata sumei

de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către administratorul judiciar.

Curtea de Apel București, secția a VI-a

civilă, prin încheierea din 17 ianuarie 2014, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul

Curții de Apel București și înaintarea dosarului la completul 9 recurs al Curții

de Apel București, secția a V-a civilă.

La 20 martie 2014, Fondul Proprietatea

SA București a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul intimatei debitoare,

admisă în principiu de către curte, conform art. 49 C. proc. civ., reținând că interesul

intervenientului rezultă din calitatea de acționar și de creditor al SC

P.E.E.H.H. SA, Fondul Proprietatea Sa fiind înscris în tabelul definitiv al creanțelor

împotriva debitoarei cu suma de 47.087.951,72 RON.

Curtea de Apel București, secția a V-a

civilă, prin decizia civilă nr. 733/2014 din 20 martie 2014 a constatat nul recursul

declarat de recurenta contestatoare SC A.R. SRL, împotriva sentinței civile nr.

5979 din 12 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a Vll-a civilă,

în contradictoriu cu intimata debitoare SC P.E.E.H.H. SA prin administrator

judiciar E.I. SPRL și cu intervenientul accesoriu în interesul intimatei debitoare

Fondul Proprietatea SA București, față de prevederile art. 303 alin. (1) și alin.

(2), art. 306 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ., respectiv de art. 7 alin.

(1) și alin. (9), art. 8 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, că termenul de recurs

este de 7 zile de la comunicare, iar sentința recurată a fost legal comunicată părților

prin publicarea acesteia în Buletinul Procedurilor de Insolvență la 26 august 2013,

că depunerea motivelor de recurs s-a făcut la 12 septembrie 2013, prin fax, cu depășirea

termenului legal.

A admis cererea de intervenție în interesul

intimatei debitoare.

civilă, prin sentința nr. 5557 din 5 iunie 2013 a admis excepția invocată de administratorul

judiciar E.I. SPRL, a respins contestația formulată de SC A.R. SRL în contradictoriu

cu SC P.E.E.H.H. SA, ca inadmisibilă și a obligat contestatoarea la 8.383,95 RON

cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel București, secția a V-a

civilă, prin decizia civilă nr. 461/2014 din 25 februarie 2014, a admis recursul

declarat de contestatoarea SC A.R. SRL împotriva sentinței nr. 5557 din 5 iunie

2013 a Tribunalului București, secția a Vll-a civilă, pe care a casat-o și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

A respins cererea de intervenție accesorie

în interesul intimatei ca neîntemeiată.

tardivității formulării cererii de revizuire, conform prevederilor art. 137

alin. (1) C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele:

În speță, prin cererea de revizuire formulată

și întemeiată în drept pe prevederile art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., se

atacă o decizie irevocabilă, care a fost pronunțată la data de 20 martie 2014.

În atare situație, sunt aplicabile dispozițiile

art. 324 alin. (1) pct. 1 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, „Termenul de revizuire

este de o lună și se va socoti: (...) în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1,

pct. 2 și pct. 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar, când hotărârile

au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare”.

Termenul de o lună, în care se poate formula

cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de instanța

de recurs după evocarea fondului, este socotit de la momentul pronunțării respectivei

hotărâri, indiferent de momentul când partea interesată a luat cunoștință de motivele

hotărârii atacate, iar acest fapt nu este de natură a încălca sau restrânge nici

un drept procesual al părții.

În speță, hotărârea atacată, fiind irevocabilă,

nu s-a comunicat revizuentei, dar, din actele dosarului, rezultă că decizia cu privire

la care s-a formulat cererea de revizuire, irevocabilă, a fost pronunțată la data

de 20 martie 2014, aceasta fiind, de altfel, ultima decizie pretins potrivnică.

Așadar, termenul de o lună prevăzut de

art. 324 alin. (1) pct. 1 teza I C. proc. civ., raportat la art. 322 pct. 7

alin. (1) C. proc. civ., a început să curgă de la data de 20 martie 2014, iar prezenta

cerere de revizuire a fost înregistrată la data de 11 iunie 2014, deci, mult cu

depășirea termenului legal.

Obligația părților de a-și exercita drepturile

procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării

principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil

și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, instituirea unor termene procesuale servind unei

mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării

drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

Distinct de cele reținute, este de menționat

că potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., părțile au obligația să îndeplinească

actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de

judecător.

Or, neexercitarea dreptului procesual în

speță, a cererii de revizuire, în cadrul termenului imperativ stabilit de lege,

atrage sancțiunea prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea,

iar consecința este rămânerea irevocabilă a hotărârii revizuite pe data expirării

termenului, astfel încât, aceasta nu mai poate fi analizată.

Cum în cauză, cererea de revizuire a fost

promovată cu depășirea termenului imperativ de o lună de la pronunțare, iar revizuenta

nici nu a pretins și nici nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen

a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, pentru a putea fi incidente

prevederile art. 103 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează să

respingă ca tardiv formulată cererea de revizuire promovată de revizuenta SC

A.R. SRL București împotriva deciziei civile nr. 733/2014 din 20 martie 2014, ca

fiind contradictorie deciziei nr. 461/2014 din 25 februarie 2014, pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

În temeiul art. 274 C. proc. civ., Înalta

Curte va obliga revizuenta la plata sumei de 13.301,40 RON cheltuieli de judecată

către SC H. SA prin administrator judiciar E.I. SPRL București și a sumei de 11.087,83

RON cheltuieli de judecată către Fondul Proprietatea Sa București.

Respinge ca tardivă cererea de revizuire

formulată de revizuenta SC A.R. SRL București împotriva deciziei civile nr. 733/2014

din 20 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Obligă revizuenta la plata sumei de 13.301,40

RON cheltuieli de judecată către SC H. SA prin administrator judiciar E.I. SPRL

București și a sumei de 11.087,83 RON cheltuieli de judecată către Fondul

Proprietatea SA București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29

ianuarie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-02-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 288/2016
în parte cererea principală, astfel cum a fost modificată și completată de reclamanta pârâtă SC A. SA București și a constatat încetarea contractului de vânzare cumpărare a energiei electrice din 21 martie 2011 intervenită la data de 06 iun
ÎCCJ 2018-09-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3731/2018
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1598 din data de 01.04.2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2013, instanța a respins acți
ÎCCJ 2015-04-29
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1175/2015
dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. este rezultatul unei greșeli materiale, constând în neobservarea de către instanța de recurs a motivelor de nelegalitate indicate de recurentă, în special cele prevăzute la pct. 1.1 ș
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1141/2015
cumpărare a instalațiilor, de asemenea, că reclamanta nu poate pretinde plata prețului instalațiilor, câtă vreme nu s-a încheiat niciun contract de vânzare-cumpărare a respectivelor instalații, neoperând așadar transferul dreptului de propr
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 494/2017
din 21 martie 2011 și a fost obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 23.459 RON cheltuieli de judecată. Prin Decizia civilă nr. 474 din 3 decembrie 2012 Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelul, a anulat se
Sursă