ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1066/2014

Deliberând, asupra cererii de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18 decembrie 2013, petenta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 281 2 C. proc. civ., completarea dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 16 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă în sensul pronunțării instanței asupra obligării revizuentelor/intimatelor la plata cheltuielilor de judecată în favoarea sa, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa de timbru de 9.153,98 RON, 5 RON timbru judiciar, onorariu de avocat în cuantum de 14.000 RON conform facturilor emise în anul 2010 și onorariu de avocat în cuantum de 3.000 RON. În susținerea cererii, petenta a arătat că a solicitat obligarea revizuentelor la plata cheltuielilor de judecată, dovedite prin chitanțele și facturile de la dosar, iar instanța a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuieli de judecată, sens în care solicită admiterea cererii sale. Înalta Curte va admite cererea formulată în limitele și potrivit următoarelor considerente: Așa cum rezultă din încheierea de dezbateri de la data de 2 decembrie 2013, ce face corp comun cu Decizia nr. 5808 din 16 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la termenul de judecată din data de 2 decembrie 2013, cu ocazia dezbaterilor asupra cererii de revizuire formulate de D.G., C.E.F., N.L., S.C.I., apărătorul intimatei SC P. SA (petenta), avocatul C.I., a solicitat și obligarea revizuentelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în această cale de atac, respectiv onorariu de avocat în cuantum de 3.000 RON.

Înalta Curte constată că la dosarul de revizuire este dovada referitoare la cheltuielile efectuate de intimată, respectiv factura nr. x și chitanța nr. y prin care SC P. SA a plătit în contul Cabinetului avocat C.I. suma de 3.000 RON pentru asistență juridică și reprezentare în Dosarul nr. 2722/1/2013 al Înaltei Curți, iar la dosar se regăsește împuternicirea avocațială a avocatului C.I.. Prin dispozitivul deciziei a cărei completare se solicită că instanța nu s-a pronunțat pe aspectul petitului privind acordarea cheltuielilor de judecată. În această situație, devine incident art. 281 2 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cu care, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii.

Art. 274 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula conform căreia "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată". Dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport juridic procesual și are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat părții câștigătoare a procesului. Asupra cheltuielilor de judecată, instanța trebuie să se pronunțe în chiar dispozitivul hotărârii, întrucât acestea nu pot fi valorificate decât prin intermediul executării silite. În speță, Înalta Curte constată că prin Deciziei nr. 5808 din 16 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, al cărei dispozitiv se solicită a fi completat, instanța a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentele D.G., C.E.F., N.L., S.C.I.

împotriva Deciziilor nr. 748 din 5 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a Deciziei nr. 982 din 25 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă și a Sentinței civile nr. 8524 din 11 iunie 1999 pronunțată de Judecătoria sector 2 București. Față de soluția adoptată și de solicitarea formulată de intimată (petentă) de acordare a cheltuielilor de judecată, devin incidente în cauză dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., privind obligarea părții care a căzut în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată, solicitate de partea adversă. Cu privire la cuantumul acestor cheltuieli, Înalta Curte constată că s-a făcut dovada cu actele depuse la dosar, așa cum s-a arătat anterior, a suportării de către petentă a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat în cuantum de 3.000 RON, în calea de atac a revizuirii intimata nesuportând alte cheltuieli de judecată.

Așa fiind doar această sumă poate fi avută în vedere de instanța de revizuire, în legătură cu celelalte cheltuieli despre care face vorbire intimata/petenta neputându-se reține culpa procesuală a revizuentelor. Potrivit dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților ori de câte ori constată motivat că sunt nepotrivit de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Prin articolul menționat s-au prevăzut două criterii în raport cu care se apreciază cuantumul onorariilor avocaților și anume: valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat. În acest context al analizei, se reține că pricina dedusă judecății a avut un caracter nepatrimonial și că cererea de revizuire a fost respinsă pe o excepție procesuală, Înalta Curte reținând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. În ceea ce privește munca îndeplinită de avocat, pentru stabilirea corelației între volumul acesteia și cuantumul onorariului de avocat, se reține împrejurarea că în cauză intimata a depus întâmpinare și faptul că judecarea litigiului nu a presupus dezbateri pe fond și nici administrare de probe, dezbaterile limitându-se la admisibilitatea căii de atac. Înalta Curte apreciază că munca depusă de avocat, ca și criteriu avut în vedere de art. 274 alin. (3) C. proc. civ., poate fi cuantificată din această perspectivă. Ori, având în vedere considerentele precedente, se constată că onorariul solicitat de intimată a fi suportat de partea căzută în pretenții, în cuantum de 3.000 RON, depășește un cuantum rezonabil în raport de elementele de complexitate ale speței, gradul său de dificultate și volumul de muncă al apărătorului având în vedere excepția invocată, impunându-se reducerea acestui onorariu la suma de 1.500 RON, sumă la care vor fi obligate revizuentele.

Pentru aceste considerente, va fi admisă în parte cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 16 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de petenta SC P. SA, Institutul de Cercetare, Proiectare și Producție Experimentală în Domeniul Construcțiilor și al Materialelor de Construcție și vor fi obligate intimatele D.G., C.E.F., N.L., S.C.I. la plata sumei de 1.500 RON către petenta SC P. SA - Institutul de Cercetare, Proiectare și Producție Experimentală în Domeniul Construcțiilor și al Materialelor de Construcție, reprezentând cheltuieli de judecată în calea de atac a revizuirii, respectiv onorariu de avocat, micșorat potrivit dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite în parte cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 16 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de petenta SC P. SA - Institutul de Cercetare, Proiectare și Producție Experimentală în Domeniul Construcțiilor și al Materialelor de Construcție. Obligă intimatele D.G., C.E.F., N.L., S.C.I. la plata sumei de 1.500 RON către petenta SC P. SA - Institutul de Cercetare, Proiectare și Producție Experimentală în Domeniul Construcțiilor și al Materialelor de Construcție, reprezentând cheltuieli de judecată în calea de atac a revizuirii, respectiv onorariu de avocat, micșorat potrivit dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc.

civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2014. Procesat de GGC - CL