ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 304/2014

Deliberând, asupra

cererii de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe

la data de 18 decembrie 2013, petenta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art.

281

2

C. proc. civ., completarea dispozitivului deciziei nr. 5561 din

2 decembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în

sensul pronunțării instanței asupra obligării recurentului la plata

cheltuielilor de judecată în favoarea sa, în cuantum de 2.480 lei, reprezentând

cheltuieli de judecată efectuate în recurs, solicitate prin concluziile orale

ale apărătorului și prin întâmpinare.

În susținerea

cererii, petenta a arătat că a solicitat obligarea recurentului la plata

cheltuielilor de judecată, dovedite prin ordinul de plată și extrasul de cont

ce probează achitarea unui onorariu de avocat în cuantum de 2.480 lei.

Instanța de recurs a

omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată, iar potrivit

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi

obligată la cerere să plătească cheltuieli de judecată.

Înalta Curte va

admite cererea formulată, în temeiul următoarelor considerente:

Așa cum rezultă din

practicaua deciziei civile nr. 5561 din 2 decembrie 2013 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția I civilă, la termenul de judecată din data de 2

decembrie 2013, cu ocazia dezbaterilor asupra recursului formulat în cauză,

apărătorul intimatei-pârâte, avocatul M.V.H., a solicitat și obligarea

recurentului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, respectiv

onorariu de avocat în cuantum de 2.480 lei.

Înalta Curte constată

că la filele 32 și 33 - dosar recurs sunt dovezile referitoare la cheltuielile

efectuate de petentă în recurs, respectiv ordinul de plată nr. 397 din 9 august

2013 pentru suma de 2480 lei, plătită in contul Cabinetului avocat M.V.H. și

extrasul de cont din 9 august 2013 unde se evidențiază aceeași sumă cu titlu de

plată pentru contractul nr. x/2013. Potrivit împuternicirii avocațiale de la

fila 20-dosar recurs, petenta l-a împuternicit pe avocatul M.V.H. să îi acorde

asistență juridică în cauza soluționată prin decizia a cărei completare se solicită

în baza contractului de asistență juridică din 7 august 2013.

Cum prin dispozitivul

acestei decizii instanța nu s-a pronunțat pe aspectul petitului privind

acordarea cheltuielilor de judecată, devine incident art. 281

2

alin.

(1) C. proc. civ. potrivit cu care, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să

se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei

cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii.

Art. 274 alin. (1) C.

proc. civ. instituie regula conform căreia „partea care cade în pretenții va fi

obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.

Dreptul la acordarea

cheltuielilor de judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport

juridic procesual și are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat părții

câștigătoare a procesului.

Asupra cheltuielilor

de judecată, instanța trebuie să se pronunțe în chiar dispozitivul hotărârii,

întrucât acestea nu pot fi valorificate decât prin intermediul executării

silite.

În speță, Înalta

Curte constată că prin decizia nr. 5561 din 2 decembrie 2013 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția I civilă, al cărei dispozitiv se solicită a fi

completat, instanța a respins, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul O.E.E.

împotriva deciziei civile nr. 152 din 24 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV - a civilă.

Față de soluția

adoptată și de solicitarea formulată de intimata-pârâtă (petenta) de acordare a

cheltuielilor de judecată, devin incidente în cauză dispozițiile art. 274 alin.

(1) C. proc. civ., privind obligarea părții care a căzut în pretenții, la plata

cheltuielilor de judecată, solicitate de partea adversă.

De asemenea, s-a

făcut dovada cu actele depuse la dosar, așa cum s-a arătat anterior, a

suportării de către petentă a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de

avocat în cuantum de 2.480 lei.

Pentru aceste

considerente, cererea va fi admisă și se va completa dispozitivul deciziei nr. 5561

din 02 decembrie 2013 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția I civilă,

în sensul că obligă pe recurentul O.E.E. la plata sumei de 2.480 lei,

cheltuieli de judecată în recurs către intimata Primăria comunei Chiajna, prin

Primar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de

completare a dispozitivului deciziei nr. 5561 din 02 decembrie 2013 a Înaltei

Curții de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de petenta Primăria

comunei Chiajna prin primar.

Dispune completarea

deciziei nr. 5561 din 02 decembrie 2013 a Înaltei Curții de Casație și

Justiție, secția I civilă, în sensul că obligă pe recurentul O.E.E. la plata

sumei de 2.480 lei, cheltuieli de judecată în recurs către intimata Primăria

comunei Chiajna, prin Primar.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 ianuarie 2014.