ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3942/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de fată, reține următoarele: Prin Sentința nr. 650/F din 11 aprilie 2012, Tribunalul Specializat Argeș, învestit prin declinare, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A.R. împotriva pârâtului I.C.; a obligat pe pârât să-i plătească reclamantului suma de 138.035,93 RON și suma de 5.175 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin Decizia nr. 57/A-COM din 26 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis apelul declarat de pârâtul I.C. împotriva Sentinței civile nr. 650/F din 11 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș, precum și cererea de aderare la apel formulată de intimatul -reclamant A.R., s-a anulat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond; s-a respins cererea de aderare la apel formulată de reclamantul A.R.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul I.C., neîncadrat în drept. La termenul din data de 13 noiembrie 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 RON și de a aplica timbrul judiciar în valoare de 0,15 RON, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare. Citația a fost comunicată recurentului la data de 22 februarie 2013, fiind semnată de I.M., în calitate de rudă, la domiciliul la care a fost citat pe tot parcursul procesului, respectiv în com. Suseni, județul Argeș.

La termenul stabilit pentru soluționarea recursului, 13 noiembrie 2013, recurentul nu s-a prezentat în fața instanței și nu s-a făcut dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar. Constatând că, deși a fost înștiințat cu privire la cuantumul taxei de timbru datorate, prin intermediul citației (dovada comunicării citației reprezentând în același timp și dovada împrejurării că recurentul a avut cunoștință de obligația timbrării recursului), acesta nu a dat curs obligației stabilite în sarcina sa până la termenul stabilit în vederea judecării pricinii, în raport de prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 (potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii), respectiv, art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (text care face trimitere, sub aspectul sancțiunii nerespectării obligației de a depune timbrul judiciar, la dispozițiile legale referitoare la taxa de timbru), Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul I.C. împotriva Deciziei nr. 57/A-COM din 26 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2013. Procesat de GGC - CL