ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 609/2013

HOTĂRÂRE
14.02.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 609/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cererii de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, petenta SC K. SRL a

solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 1488 din 29 aprilie 2010 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea acestei

cereri petenta a susținut, în esență, că a solicitat obligarea contestatorilor

la plata cheltuielilor de judecată nu numai a contestatoarei C.I. ci și a

contestatorului D.S.A., fost administrator și asociat unic al societății

contestatoare și prin urmare se impunea ca imputarea cheltuielilor de judecată

să fie în sarcina ambilor contestatori.

Înalta Curte,

analizând cererea prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 281

2

Potrivit

dispozițiilor art. 281

2

instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau

accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere

completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz,

apel sau recurs, în cazul hotărârii date în fond, după casare cu reținere, în

termen de 15 zile de la pronunțare.

Prin Decizia nr. 1488

din 29 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în

temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. s-a dispus obligarea recurentei SC

C.I. SRL prin asociat unic D.S.A. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de

1.785 RON către intimata SC K. SRL Gherla, ca urmare a solicitării de către

intimată, în dovedirea cărora au fost depuse factura din 19 aprilie 2010 și

chitanța din 19 aprilie 2010 privind suma de 1.785 RON pentru asistență și

reprezentare la Înalta Curte, în Dosarul nr. 1806/33/2009.

Cu privire la

completarea deciziei din recurs, în sensul obligării asociatului unic D.A.S. la

plata cheltuielilor de judecată, se constată, că cererea petentului este

neîntemeiată având în vedere că instanța de recurs a acordat cheltuielile de

judecată astfel cum au fost solicitate, părții ce a făcut parte în proces,

respectiv SC C.I. SRL

Numitul D.S.A. nu a

îndeplinit calitatea de parte în proces, conform dispozițiilor art. 112 C.

proc. civ., fiind numai reprezentantul societății în calitatea sa de asociat

unic. Astfel, că obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată nu este

posibilă în raport de dispozițiile art. 274 C. proc. civ. care precizează că

numai partea care a căzut în pretenții poate fi obligată la plata cheltuielilor

de judecată.

În aceste condiții,

petenta nu poate reproșa omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii de

acordare a cheltuielilor de judecată, motiv pentru care, Înalta Curte va

respinge cererea petentei, în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile art. 281

2

Respinge cererea

formulată de petenta SC K. SRL privind completarea dispozitivului Deciziei nr.

1488 din 29 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 februarie 2013.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1066/2014
Deliberând, asupra cererii de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18 decembrie 2013, petenta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 281 2 C. proc. civ., completarea dispozitivului D
ÎCCJ 2013-10-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4395/2013
pârâți împotriva deciziei civile nr. 232/ A din 5 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, fiind obligați recurenții-pârâți la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.200 lei către reclamant. Prin cererea înregis
ÎCCJ 2013-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3088/2013
numai de asociat, ci și de administrator al societății, sens în care acesta nu își putea invoca astfel, propria culpă în ceea ce plivește obligațiile sale legale. În ceea ce privește susținerea recurentului, potrivit căreia, soluția instanț
ÎCCJ 2014-05-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2153/2014
Asupra cererii de completare dispozitiv de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 1638 din 28 martie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respi
ÎCCJ 2014-05-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2153/2014
Asupra cererii de completare dispozitiv de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 1638 din 28 martie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respi
Sursă