ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 851/2016

Decizia nr. 851/2016

Asupra conflictului

negativ de competență, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului Argeș, la data de 18 februarie 2015, sub nr. x/109/2015,

reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâții C., D., Statul

Roman prin E., Primăria Municipiului Pitești, au solicitat

instanței obligarea pârâtelor să emită în favoarea reclamantelor

titlul de despăgubire, pentru diferențele rezultate din calitatea

acestora de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în

echivalent, constând în despăgubiri acordate pentru teren de 583 mp

și construcție demolată în suprafață de 196,71 mp,

privind imobilele situate în Pitești, jud. Argeș, ce au făcut

obiectul Dosarului nr. x/CC din 06 octombrie 2015.

În

motivare, reclamantele au arătat că prin dispoziția nr. 3304/2004

a Primăriei Pitești Ie-a fost recunoscut dreptul de a primi

despăgubiri pentru imobilele situate în Pitești, județul

Argeș compus din teren în suprafață de 583 mp și

construcția în suprafață de 196,71 mp. Dosarul cuprinzând

întreaga documentație în vederea acordării de despăgubiri a fost

înregistrat la pârâte sub nr. x/CC/2005, însă acestea refuză

nejustificat soluționarea acestuia.

Prin

sentința civilă nr. 257 din 8 septembrie 2015, Tribunalul Argeș

a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

București.

Pentru

a pronunța această sentință- Tribunalul Argeș a

reținut că, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165 din 16 mat

2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi

atacate de persoana care se consideră îndreptățită la

secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se

află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data

comunicării, însă prin „entitate" în sensul acestor

dispoziții se înțelege entitatea care a emis actul, respectiv decizia

care se contestă și cum sediul entității se află în

circumscripția Tribunalului București, aceasta este instanța

competentă să soluționeze cererea reclamantelor.

Prin

sentința nr. 1526 din 11 decembrie 2015. Tribunalul București, secția

a III-a civilă, a admis excepția necompetenței sale teritoriale

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Argeș, și, constatând ivit conflictul negativ de

competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și

Justiție pentru soluționarea regulatorului de competență

ivit între cele două instanțe.

Pentru

a pronunța această sentință, tribunalul a reținut

că, față de obiectul cererii și dispozițiile art. 26 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001 care prevăd ca decizia, sau, după caz,

dispoziția motivată de respingere a notificărilor sau a cererii

de restituire în natură, poate fi atacată, de persoana care se

pretinde îndreptățită, ta secția civilă a tribunalului

în a cărui circumscripție se afla sediul unității

deținătoare sau. după caz, al entității investite cu

soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.

în cauza pendinte, competenta teritoriala revine Tribunalului Argeș,

Înalta

Curte, competentă să soluționeze conflictul, conform art. 133 pct.

2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru

următoarele considerente:

Norma

de competență incidență raportului juridic litigios este

cea invocată de Tribunalul Argeș, respectiv dispozițiile art. 35

alin. (1) din Legea nr. 165 din 16 mai 2013.

Astfel,

potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (1), „Deciziile emise cu respectarea prevederile

art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră

îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a

cărui circumscripție se află sediul entității, în

termen de 30 de zile de la data comunicării

1

'.

Dispozițiile

legale sus-menționate instituie o normă de competență

teritorială absolută, ce conferă tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul entității investite de lege

competența de soluționare a contestației formulate împotriva

deciziilor emise de aceasta.

Noțiunea

de „entitate învestită de lege" este explicitată La art. 3 alin.

(1) pct. 4 din Legea nr. 165/2013, în sensul că, au această

semnificație următoarele structuri cu atribuții în procesul de

restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor

reparatorii; a) unitatea deținătoare, în înțelesul H.G. nr. 250/2007

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6

martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările și completările

ulterioare, al O.U.G. nr, 94/2000. republicată, cu modificările

și completările ulterioare, precum și al O.U.G. nr, 83/1999,

republicată; b) entitatea învestită cu soluționarea

notificării, în înțelesul H.G. nr. 250/2007, cu modificările

și completările ulterioare; c) comisia locală de fond funciar,

comisiile comunale, orășenești și municipale constituite în

temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; d) comisia județeană de fond funciar

sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București,

constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu

modificările și completările ulterioare; e) Comisia

specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut

cultelor religioase și comunităților cetățenilor

aparținând minorităților naționale din România; f) C.,

organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate

juridică; g) D., înființată potrivit legii.

Se

constată că prin acțiunea introductivă, reclamantele au

solicitat instanței să se emită în favoarea acestora titlul de

despăgubire, pentru diferențele rezultate din calitatea acestora de

persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent,

constând în despăgubiri acordate pentru teren de 583 mp, și

construcție demolată în suprafață de 19.611 mp, privind

imobilele situate în Pitești, jud. Argeș, ce au făcut obiectul Dosarului

nr. x/CC din 06 octombrie 2015. Astfel, prin Decizia nr. 3304/2004 din 17

decembrie 2004 emisă de Primăria Pitești s-au acordat

notificatoarelor - reclamante despăgubiri în echivalent constând în

titluri de valoare nominală la nivelul sumei de 971.266.318,00 lei, din

care 759.574.972 lei pentru teren și 211.691.346 lei pentru

locuință. Prin Decizia nr. 614 din 27 aprilie 2006, în baza acestei

decizii, F. a decis emiterea titlului de despăgubire în favoarea

reclamantelor, în cuantum de 105.291,79 lei reprezentând valorile actualizate

potrivit indicelui de inflație comunicat de Institutul Național de

Statistică, a titlurilor de valoare nominală emise la data de 23

februarie 2005 de către E.

Întrucât

în cauză reclamantele au chemat în judecată pe pârâți: C., D.,

pentru acordarea diferențelor rezultate din calitatea acestora de persoane

îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent, constând în

despăgubiri acordate pentru teren de 583 mp și construcție

demolată în suprafață de 196.71 mp, privind imobilele situate în

Pitești, județul Argeș. D. are calitatea de entitate

învestită de lege, astfel încât, conform art. 35 alin. (1) din

același act normativ, competența de soluționare a cauzei revine

tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul acestei

entități.

Având

în vedere că sediul D. se află în circumscripția Tribunalului

București aceasta este instanța competentă teritorial să

soluționeze cauza dedusă judecății.

În consecință,

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea tribunalului în circumscripția căruia se află sediul D.,

respectiv Tribunalul București.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I

D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

București.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 07 aprilie 2016.