ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3683/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința nr. 48 din 01 martie 2010, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis acțiunea formulată de reclamanții I.C.N.M. și Ș.C., în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești și Municipiul Pitești, prin Primar și a modificat în parte dispoziția din 07 octombrie 2009 emisă de Primarul Municipiului Pitești, în sensul că a constatat că petenții sunt îndreptățiți la despăgubiri pentru terenul în suprafață de 150 m.p. situat în Pitești, strada S., județul Argeș. A fost menținută în rest dispoziția. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, reclamanții au formulat notificare, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care au solicitat să fie despăgubiți în bani pentru imobilul situat în Pitești, strada S., expropriat prin Decretul nr. 196/1984, compus din teren în suprafață de 150 m.p.

și construcție în suprafață de 89,99 m.p., arătând că terenul este ocupat de detalii de sistematizare. Prin dispoziția din 7 octombrie 2009 emisă de Primarul Municipiului Pitești, s-a respins cererea de acordare de despăgubiri bănești și orice fel de despăgubiri pentru teren și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcții. Tribunalul a constatat că, prin notificarea formulată, reclamanții au solicitat doar suprafața de 150 m.p., pentru care doreau să primească despăgubiri, iar prin contestație au solicitat restituirea în natură a unei suprafețe de teren de 350 m.p., urmând ca instanța să analizeze legalitatea și temeinicia dispoziției prin prisma notificării formulate, și nu a contestației.

Astfel, s-a reținut că reclamanții au făcut dovada îndreptățirii la măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 150 m.p. solicitat prin notificare, pe care se află edificate construcțiile pentru care, chiar pârâta a propus acordarea de măsuri reparatorii. Prima instanță a reținut că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, având în vedere că imobilul a fost expropriat prin Decretul nr. 196/1984, construcțiile au fost demolate, iar terenul este afectat de detalii de sistematizare, astfel că cei doi reclamanți sunt îndreptățiți la despăgubiri și pentru terenul în suprafață de 150 m.p. și nu numai pentru construcțiile în suprafață de 89,99 m.p., așa cum în mod greșit s-a stabilit prin dispoziția contestată.

Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 65/A din 10 mai 2010, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâți împotriva sentinței Tribunalului, reținând că, în raport de starea de fapt stabilită în baza probelor administrate, în mod corect prima instanță a considerat aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, fiind vorba de un imobil expropriat, ale cărui construcții au fost demolate, în prezent afectat de detalii de sistematizare. Din coroborarea Decretului prezidențial nr. 196/1984 cu tabelul Anexă nr. 1 la acest decret și cu adeverința din 27 septembrie 2001 emisă de SC AC SA, din proprietatea lui Ș.C.

și a lui G.M. s-a expropriat, atât terenul în suprafață de 150 m.p., cât și construcția în suprafață de 89,99 m.p., astfel că dispozițiile reparatorii în materie se aplică și pentru teren, nu numai pentru construcție. Instanța de apel a mai reținut că, deși pârâții contestă dreptul de proprietate asupra terenului ca existând în patrimoniul reclamanților înainte de expropriere, aceștia nu au adus dovezi în sensul apartenenței terenului respectiv altei persoane. Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții Primarul Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești și Municipiul Pitești, prin Primar, care, fără să indice niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., au arătat că, în mod greșit instanța de apel a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii și pentru teren, în condițiile în care aceștia nu au făcut dovada dreptului de proprietate pentru teren.

Astfel, recurenții au susținut că nici în fața instanței de apel nu s-a făcut dovada cu înscrisuri în sensul că terenul le-ar fi aparținut reclamanților anterior preluării de către stat, iar din actele ce au fost prezentate și avute în vedere la emiterea dispoziției contestate, rezultă că autorii reclamanților au primit terenul respectiv ca lot ajutător, în vederea edificării construcției, aceștia nefăcând dovada cu acte a dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu. Recursul este nul, pentru considerentele la care ne vom referi în continuare. Conform art. 302 1 lit. c) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs sunt prevăzute limitativ în art. 304 pct. 1-9 din C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței care a pronunțat hotărârea atacată, raportat la motivul de recurs invocat.

Față de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, instanța de recurs poate examina numai criticile privitoare la hotărârea atacată care fac posibilă încadrarea în art. 304 C. proc. civ. În speță, nu s-au formulat critici privind soluția respingerii apelului pronunțată prin decizia recurată, care să facă posibilă încadrarea în acest text. Dezvoltarea criticilor formulate de recurenți vizează doar situația de fapt și modul în care instanța de apel a făcut aprecierea probelor cu privire la dovada dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 150 m.p. Or, modul în care instanța de judecată a făcut aprecierea probelor nu reprezintă o critică de legalitate, iar aprecierea probelor nu poate face obiect de analiză în recurs, deoarece pct. 11 al art. 304 C. proc.

civ. a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000. Față de cele expuse mai sus, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de pârâți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâții Primarul Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești și Municipiul Pitești, prin Primar, împotriva deciziei nr. 65/A din 10 mai 2010 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2011.