ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2063/2015

Decizia nr. 2063/2015

Asupra cererii de recurs de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 7527 din 16 octombrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de revizuire, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimații Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și B., întemeiată pe disp. art. 322 alin. (1) pct. 1, 2 și 4 din C. proc. civ. 1865 formulată împotriva Deciziilor nr. 1103 din 21 aprilie 2008 - Dosar nr. x/3/2007 și nr. 3174 din 02 septembrie 2013 - Dosar nr. x/2/2012, ca inadmisibilă; a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, republicată, formulată împotriva Deciziilor 1103 din 21 aprilie 2008 - Dosar nr. x/3/2007 și nr. 3174 din 02 septembrie 2013 - Dosar nr. x/2/2012, ca nefondată; a respins cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 232/2011 pronunțată în Dosarul nr. x/3/2009 ca nefondată și a obligat revizuentul la plata către intimatul B. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Totodată, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României ca inadmisibilă.

Cât privește soluția dată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale a României, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ, a reținut că, potrivit art. 21 din Legea nr. 554/2004 constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.

Curtea a reținut că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1039 din 5 decembrie 2012, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/59/2011 și s-a constatat că Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ansamblul său, este neconstituțională; prevederile art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că nu pot face obiectul revizuirii hotărârile definitive și irevocabile pronunțate de instanțele de recurs, cu încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, atunci când nu evocă fondul cauzei.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs revizuentul A., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale.

În motivarea cererii, recurentul a susținut că sesizarea Curții Constituționale în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate se dispune de către instanța de judecată, iar încheierea pronunțată de instanță va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate, judecarea cauzei se suspendă, astfel încât, în opinia sa, considerentele avute în vedere de instanța de judecată la fundamentarea soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale sunt netemeinice și nelegale.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că este învestită cu soluționarea recursului vizând soluția pronunțată de Curtea de Apel București cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale, respinsă ca inadmisibilă, pentru care este prevăzută calea de atac a recursului în termen de 48 de ore de la pronunțare, hotărârea judecătorească fiind irevocabilă.

Analizând motivele de recurs formulate în raport cu decizia atacată și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

"(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți, sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) și (3) ale Legii nr. 47/1992 rezultă că pentru sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate trebuie îndeplinite următoarele condiții, în mod cumulativ:

(i) excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial;

(ii) excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

(iii) norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei și să nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate invocată de revizuentul A., Înalta Curte constată că, în mod judicios, instanța de fond a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă, în raport de prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, reținându-se următoarele:

Potrivit art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 262/2007:

"(1) Împotriva soluțiilor definitive și irevocabile pronunțate de instanțele de contencios administrativ se pot exercita căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă.

(2) Constituie motiv de revizuire, care se adăuga la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea de revizuire se soluționează de urgență și precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare".

Alin. (1) al art. 21 din Legea nr. 554/2004 a fost abrogat prin Legea nr. 76/2012, art. 54 pct. 5.

În privința dispozițiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea nr. 554/2004, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 1039/2012, că sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează în sensul că nu pot face obiectul revizuirii hotărârile definitive și irevocabile pronunțate de instanțele de recurs, cu încălcarea principiului priorității dreptului Uniunii Europene, atunci când nu evocă fondul cauzei.

Față de aceste argumente, Înalta Curte apreciază că soluția primei instanțe asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate menționate reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. (1865), va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 7527 din 16 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2015.

Procesat de GGC - CT