ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4169/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția I penală,

verificând din oficiu, conform art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc.

pen., legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților G.Șt.

și C.V.C. a dispus prin încheierea din data de 17 mai 2006, menținerea acestei

măsuri, apreciind că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a

inculpaților, impun în continuare privarea lor de libertate.

Împotriva acestei încheieri a

declarat în termen legal recurs numai inculpatul G.Șt., care a solicitat prin

concluziile puse de apărătorul din oficiu, admiterea recursului, casarea

încheierii pronunțată de curte, și punerea sa în libertate apreciind că nu mai

subzistă temeiurile în baza cărora a fost arestat.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

Se reține că, inculpatul G.Șt. a

fost condamnat prin sentința penală nr. 209 din 14 februarie 2006 pronunțată de

Tribunalul București, secția I penală, la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, constând în aceea că în data de

12 aprilie 2005, împreună cu G.D. a vândut martorului C.M.V., cantitatea de 0,13

gr. heroină prin intermediul lui C.V.C. pentru suma de 1000.000 lei și a

deținut în vederea comercializării alte 0,32 gr. heroină.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul G.Șt., apel care formează obiectul dosarului nr. 18.801/3/2005

al Curții de Apel București, secția I penală, în care s-a pronunțat încheierea

recurată.

Analiza actelor și probelor din

dosar atestă faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării

preventive a inculpatului nu s-au schimbat, fiind întrunite în continuare

condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv pedeapsa

prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc este

mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea sa în libertate

prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Înalta Curte apreciază că lăsarea în

libertate a inculpatului constituie un pericol pentru ordinea publică, având în

vedere gravitatea faptei comisă de inculpat, condițiile concrete în care a fost

comisă, scopul în care a fost comisă și amploarea fenomenului de trafic și

consum de droguri la nivel național și internațional.

În consecință, recursul declarat de

inculpatul G.Ș. nefiind fondat urmează ca, în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., să fie respins ca atare.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat în care va fi

inclus și onorariul de avocat pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul G.Șt. împotriva încheierii din 17 mai 2006 a Curții de

Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 18801/3/2005.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli către stat, din care suma de 40 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 iunie 2006.