ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2403/2016

Decizia nr. 2403/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, sub nr. x/45/2016, reclamanta A. a chemat în judecată M.A.I., I.G.P.F. și I.T.P.F. Iași, solicitând anularea măsurii interzicerii de intrare în România luată de pârâtă 7 ianuarie 2016.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

I. Prin Sentința civilă nr. 68 din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, reținând în esență că măsura interzicerii intrării în România, contestată în cauza de față, a fost dispusă de către I.G.P.F. iar nu de I.T.P.F., astfel cum rezultă și din adresa de comunicare a măsurii.

De altfel, a mai reținut instanța, această măsură nici nu ar fi putut fi dispusă de I.T.P.F. Iași, întrucât este o măsură destinată a opera pe întreg teritoriul țării, ceea ce excede sferei de competență a organului local de poliție.

II. Prin Sentința nr. 2.293 din data de 29 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a prezentei cauze, privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții I.G.P.F., M.A.I. și M.A.I. - I.G.P.F. - I.T.P.F. Iași, în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut, în raport de prevederile art. 106

3

alin. (2) și (5) din O.U.G. nr. 194/2002 în forma în vigoare la data luării măsurii, că măsura a fost dispusă de Poliția de Frontieră Punctul de Trecere al Frontierei Sculeni, astfel cum rezultă din Înscrisul din 13 ianuarie 2016.

Mai mult decât atât, chiar și comunicarea - care oricum nu îmbracă forma unui act administrativ pentru că nu produce efecte juridice nefiind actul prin care a fost luată măsura contestată în cauză - și prin care i s-a făcut cunoscut reclamantei că asupra sa a fost luată această măsură a interzicerii intrării pe teritoriul României, poartă antetul I.T.P.F. Iași - P.T.F. Sculeni - Rutier.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Potrivit dispozițiilor art. 106

3

din O.U.G. nr. 194/2002 (forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată):

"(1) Interzicerea intrării în România se dispune, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de I.G.I., concomitent cu emiterea deciziei de returnare.

(2) Interzicerea intrării în România se dispune, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de I.G.I. sau de organele poliției de frontieră și în situația în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare, precum și împotriva străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b) - d) și art. 8 alin. (2) lit. a) - b

1

) sau care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h).

(3) Interzicerea intrării în România nu se dispune dacă străinul cu ședere ilegală face dovada că s-a aflat în imposibilitatea de a părăsi teritoriului României din motive umanitare sau din alte motive obiective independente de voința sa.

(4) Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura și conține motivarea în fapt și în drept, precum și informațiile privind căile de atac posibile.

(5) Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această măsură. Contestația nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanței este definitivă."

Din analiza acestui text de lege, rezultă că măsura interzicerii intrării în România pentru o perioadă determinată poate fi dispusă de I.G.I. sau de organele poliției de frontieră.

Verificând elementele acțiunii judiciare, având în vedere modul ambiguu în care reclamanta și-a conceput demersul judiciar, în raport și de cadrul procesual stabilit de reclamantă, Înalta Curte constată că acesta este îndreptat împotriva deciziei de refuz de intrare la frontieră aflat la dosarul Curții de Apel Iași.

Cum refuzul de intrare la frontieră a fost adoptat de I.G.P.F. - Punctul de Trecere al Frontierei Sculeni, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Iași, ca instanță în a cărei rază de competență își are sediul formațiunea care a dispus măsura.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții M.A.I. - I.G.P.F. - I.T.P.F. Iași, M.A.I. și I.G.P.F. în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 octombrie 2016.

Procesat de GGC - N