ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2017

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1838/2017

HOTĂRÂRE
07.12.2017
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1838/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 1838/2017

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, sub nr. x/109/2016 din 05 august 2016, revizuenții A., B., C. și D. în contradictoriu cu intimații SC E. SRL și I.I. F. au cerut revizuirea Deciziei civile nr. 2403 din 14 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/2015.

Prin Decizia nr. 2842 din 12 octombrie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/109/2016, s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată în prezenta cauză în favoarea Curții de Apel Pitești, în considerarea faptului că, cererea de revizuire formulată de revizuenți este întemeiată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar hotărârile pretins potrivnice au fost pronunțate de Tribunalul Argeș, ceea ce atrage competența instanței superioare celei care le-a pronunțat, adică Curtea de Apel Pitești.

Prin Decizia civilă nr. 3073 din 21 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, s-a respins cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 2403 din 14 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/2015, formulată de revizuenții A., B., C. și D. în contradictoriu cu intimații SC E. SRL și I.I. F. și au fost obligați revizuenții să plătească intimatei SC E. SRL suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva Deciziei civile nr. 3073 din 21 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, au declarat recurs revizuenții.

Recurenții nu au indicat temeiul de drept, însă din analizarea criticilor aduse deciziei recurate rezultă că aceștia invocă greșita aplicare a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce atrage motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

O primă critică adusă deciziei recurată se referă la faptul că instanța nu a avut în vedere tripla identitate de părți, obiect și cauză, hotărârile pretins potrivnice fiind pronunțate în dosare diferite, având aceleași părți, același obiect și aceeași cauză.

Astfel, în Dosarul nr. x/46/2016 Tribunalul Argeș a respins apelul declarat de SC E. SRL, iar în Dosarul nr. x/214/2015 același tribunal a admis apelul declarat de aceeași parte. Deși în ambele dosare s-au solicitat aceleași aspecte, iar cererile SC E. SRL au fost soluționate în Dosarul nr. x/46/2016, așa încât Tribunalul Argeș nu avea cum să încalce autoritatea de lucru judecat prin pronunțarea unei noi hotărâri care să fie potrivnică primei soluții date, situație în care instanța de judecată era obligată în Dosarul nr. x/214/2015 să constate autoritatea de lucru judecat și să respingă apelul formulat de SC E. SRL în Dosarul nr. x/46/2016.

Revizuenții mai reproșează primei instanțe faptul că a interpretat greșit cele două decizii ale Tribunalului Argeș, respectiv Decizia nr. 2403 din 14 iulie 2016 nu ar fi încălcat autoritatea de lucru judecat - reținută în încheierea dată la 11 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/46/2016; în acest dosar este prima soluție prin care s-a clarificat situația apelului declarat de SC E. SRL; această decizie a fost soluționată după primul apel declarat de SC E. SRL. De asemenea, revizuenții arată că prima instanță nu a avut în vedere că, încă de la data de 11 noiembrie 2015 SC E. SRL nu mai făcea parte din Dosarul nr. x/214/2015, deci nu mai avea cum să solicite alte pretenții până la 11 noiembrie 2015 când au fost judecate definitiv și irevocabil

pretențiile și criticile SC E. SRL. în același

context, revizuenții precizează că în Dosarul nr. x/214/2015 SC E. SRL nu a fost chemată în judecată decât pentru opozabilitate și pentru faptul că imobilul în litigiu a fost inițial pe numele SC E. SRL, ulterior înstrăinându-se pe numele lui Oanță Florin, acesta fiind și motivul pentru care la data de 11 noiembrie 2015 nu s-a făcut altceva decât menționarea concretă cu privire la proprietarul și posesorul de drept al imobilului, revizuenții neavând nicio pretenție de la ei.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din data de 15 iunie 2017 a fost încuviințat, în unanimitate, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului și s-a dispus comunicarea acestuia părților potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

Prin încheierea din data de 05 octombrie 2017 a fost admis în principiu recursul declarat de recurenții-reclamanți C., B., D. și A. împotriva Deciziei civile nr. 3073/2016 din 21 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte va reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:

În speță, decizia pronunțată de Curtea de Apel Pitești este dată într-o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în primă instanță care este susceptibilă de recurs.

Având în vedere faptul că în susținerea recursului au fost invocate critici care pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să examineze recursul raportat la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De observat ca hotărârile pretins potrivnice invocate de revizuenți sunt:

a) Prin Decizia nr. 2403 din 14 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/214/2015 s-a admis apelul declarat de apelanții SC E. SRL și I.I. F. în contradictoriu cu intimații - reclamanți A., B., C. și D. împotriva încheierii de ședință din 11 noiembrie 2015 și împotriva sentinței civile nr. 697 din 07 iunie 2016 pronunțată de Judecătoria Costești în Dosar nr. x/214/2015.

A fost schimbată sentința menționată în sensul că a fost admisă, în parte, cererea de acordarea cheltuielilor de judecată și au fost obligați intimații în solidar la 2000 lei cheltuieli de judecată către apelanta SC E. SRL.

Au fost menținute în rest sentința și a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

De evidențiat faptul ca obiectul cauzei dedus judecății îl reprezintă o ordonanță președințială.

b) Prin Decizia civilă nr. 2323 din 28 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/46/2016 s-a respins ca inadmisibil apelul formulat de pârâta SC E. SRL Argeș împotriva sentinței civile nr. 1142/2015 și a încheierii din data de 11 noiembrie 2015, pronunțate de Judecătoria Costești, în Dosarul nr. x/214/2015, în contradictoriu cu reclamanții A., B., D. și C. și cu intimații - pârâți I.I. F.

A fost obligată apelanta la I.I. F. întreprindere plata sumei de 500 lei către intimații A., B., D. și C., cheltuieli de judecată.

S-a reținut în considerentele acestei decizii că sentința civilă nr. 1142 din 08 decembrie 2015 Judecătoria Costești a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, pentru motivele expuse în considerente hotărârii. Potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ. dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac.

În ce privește încheierea din 11 noiembrie 2015 Judecătoria Costești Tribunalul Argeș a admis excepția lipsei calității procesuale și a pârâtei SC E. SRL și a dispus scoaterea sa din cauză, însă această încheierea este o încheierea interlocutoriei, premergătoare conform art. 235 C. proc. civ. Potrivit art. 466 alin. (4) C. proc. civ. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când lege dispune altfel.

Apelanta a declarat apel nu odată cu fondul cauzei, astfel cum prevede dispoziția legal mai sus redată, ci după pronunțarea sentinței de declinare a competență, hotărâre care nu antamează asupra fondului cauzei și împotriva căreia apelanta nu are cale de atac.

Potrivit dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ. casarea hotărârii se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Susținerea recurenților potrivit căreia în cauză sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. va fi înlăturată.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, alin. (2) al aceluiași articol statuând asupra situațiilor în care sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiții, una din acestea fiind aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare se solicită, să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre, ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv hotărârile să aibă aceleași părți, obiect și cauză.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având aceeași cauză, obiect și aceleași părți. Legiuitorul a avut în vedere hotărâri ale căror dispozitive sunt ireconciliabile, fapt ce ar face imposibilă executarea simultană a acestora.

În cauză, în mod corect Curtea de Apel Pitești nu a reținut contradictorialitatea de hotărâri, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile acestui text de lege - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având în vedere că cele două hotărâri indicate ca fiind contradictorii nu îndeplinesc cerința triplei identități, de părți, obiect și cauză impusă de textul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., pentru a putea opera cazul de revizuire, respectiv au obiecte diferite.

Astfel, prin prima hotărâre indicată în susținerea revizuirii Decizia civilă nr. 2323 din 28 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/46/2016 nu a fost analizată în fond îndrituirea de a se beneficia de cheltuieli de judecată, ci s-a apreciat că nu este admisibilă calea de atac exercitată de pârâta SC E. SRL.

Cea de a doua hotărâre indicată și a cărei retractare se solicită, respectiv

Decizia nr. 2403 din 14 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/214/2015

a soluționat cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, fiind analizată în fond pretenția apelanților SC E. SRL și I.I. F.

Prin urmare, în mod corect a reținut curtea de apel că nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, apreciind că în cauză nu este incidentă ipoteza de revizuire prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Având în vedere cele reținute mai sus, Înalta Curte constată că decizia atacată este legală, iar motivele invocate de recurentă nu justifică măsura casării sale, astfel încât, în temeiul art.

493 alin. 6 C. proc. civ.

, va respinge ca nefondat recursul.

Așa fiind, Înalta Curte, urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți C., B., D. și A. împotriva Deciziei civile nr. 3073/2016 din 21 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Constatând culpa procesuală a recurenților în declanșarea litigiului de față, Înalta Curte, în temeiul art. 453 C. proc. civ., urmează să admită cererea intimatei SC E. SRL și să dispună obligarea recurenților C., B., D. și A. la plata cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost justificate.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți C., B., D. și A. în contradictoriu cu intimații SC E. SRL, I.I. F. împotriva Deciziei civile nr. 3073/2016 din 21 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Obligă recurenții

C., B., D. și A. la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC E. SRL.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

07 decembrie 2017.

Sursă