ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2836/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2836/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2836/2016
Asupra
sesizării privind soluționarea unui conflict de competență;
Din examinarea
lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de
chemare în judecată
Prin cererea
înregistrată la data de 31 august 2015 pe rolul Curții de Apel
Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.
a formulat, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră și Inspectoratul Teritorial al
Poliției de Frontieră Iași, contestație împotriva actului
administrativ pe care l-a identificat sub nr. 145913 din 19 august 2015, prin
care solicită anularea măsurii de interzicere de a intra pe
teritoriul României pe o perioadă de 5 ani.
2.
Hotărârile pronunțate de instanțe
2.1. Prin sentința
civilă nr. 190 din 14 octombrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secția
de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția
necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București,
reținând că, potrivit dispozițiilor art. 106
3
din
O.U.G. nr. 194/2002, competența de soluționare a cauzei revine acestei
instanțe, întrucât măsura contestată a fost dispusă de
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Totodată,
instanța a reținut că, potrivit textului de lege menționat
și practicii constante a instanțelor, acțiunile având ca obiect
contestarea măsurii interzicerii intrării în țară sunt
soluționate de Curtea de Apel București.
2.2.
Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de
competență, Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.
1023 din 25 martie 2016, a admis excepția necompetenței sale
materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în
favoarea Tribunalului Iași, secția contencios administrativ și
fiscal, reținând că actul contestat este Dispoziția nr. 145913
din 20 august 2015 emisă de Inspectoratul Teritorial al Poliției de
Frontieră Iași, care este o autoritate publică locală,
astfel că sunt incidente normele de competență de la art. 10
alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
2.3. Învestit
cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Tribunalul
Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, prin sentința civilă nr. 667 din 11 iulie 2016, a admis
excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârât, prin
întâmpinare, a declinat competența de soluționare a cauzei în
favoarea Curții de Apel Iași, a constatat ivit conflictul negativ de
competență între Tribunalul Iași și Curtea de Apel
București, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului
la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ, pentru soluționarea conflictului de
competență, reținând că, în raport cu obiectul cererii de
chemare în judecată, astfel cum este stabilit de reclamantă prin
acțiune, sunt incidente dispozițiile art. 106
3
alin. (1),
(2) și (5) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, potrivit cărora „Măsura de interzicere a intrării în
România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile
de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de
competență se află formațiunea care a dispus această
măsură”.
II.
Considerentele Înaltei Curți
Înalta Curte
verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 133 C. proc.
civ., constată următoarele:
Potrivit art.
133 C. proc. civ.:
„Art. 133 -
Conflictul de competență. Cazuri
Există
conflict de competență:
când
două sau mai multe instanțe se declară deopotrivă
competente să judece același proces;
când
două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc
competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor
succesive, dacă ultima instanță învestită își
declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre
instanțele care anterior s-au declarat necompetente.”
În
cauză, se constată că, prin hotărârile
judecătorești avute în vedere la sesizarea Înaltei Curți,
competența de soluționare a cauzei a fost declinată, succesiv,
după cum urmează: în favoarea Curții de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în favoarea Tribunalului
Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în favoarea
Curții de Apel Iași.
Astfel fiind,
Înalta Curte reține că nu este îndeplinită cerința
prevăzută de art. 133 pct. 2 C. proc. civ. referitoare la
existența unor declinări reciproce de competență, întrucât
în speță cele trei instanțe au procedat la declinarea
succesivă, iar nu reciprocă, a competenței de soluționare a
cauzei.
Pentru aceste
considerente, reținând cu nu sunt îndeplinite cerințele
prevăzute de art. 133 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge sesizarea
privind soluționarea unui conflict de competență și va
dispune restituirea dosarului la Tribunalul Iași, secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal, instanță
care a formulat sesizarea, pentru a fi îndeplinite procedurile legale în
vederea transmiterii cauzei la Curtea de Apel Iași, instanță în
favoarea căreia Tribunalul Iași a declinat competența de
soluționare a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
sesizarea privind pronunțarea unui conflict de competență în
cauza privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul
General al Poliției Frontieră și Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră Iași.
Dispune
restituirea dosarului la Tribunalul Iași, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2016.