ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.03.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1449/2011

HOTĂRÂRE
10.03.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1449/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 21 octombrie 2010, sub nr. 447/42/2010 la Curtea de Apel Ploiești, Secția Contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC D.P. SRL a

chemat în judecată pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

- A.P.D.R.P., prin care s-a solicitat restituirea cauțiunii în cuantum de

101.939 lei, care a fost achitată prin recipisa de consemnare emisă de CEC Bank

Sucursala Ploiești la data de 11 iunie 2010, cu motivarea, în esență, că în că

în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 723

1

civ., iar instituția pârâtă nu a formulat cerere pentru plata de despăgubiri

din suma achitată cu titlu de cauțiune și în acest context, este îndreptățită

la restituirea cauțiunii.

Pârâta, Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - A.P.D.R.P., prin apărările formulate a

invocat, în principal, excepția inadmisibilității cererii de restituire a cauțiunii

și în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea

excepției inadmisibilității, pârâta a susținut că nu sunt îndeplinite

prevederile art. 723

1

alin. (3) C. proc. civ. și că, reclamanta nu a

achitat nicio sumă din debitul constituit în sarcina sa prin procesul verbal de

constatare din 26 martie 2010

Prin încheierea din

data de 23 noiembrie 2010 Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios

administrativ și fiscal,a respins excepția inadmisibilității cererii invocată

de pârâtă, a admis cererea formulată de reclamanta SC D.P. SRL, în

contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit -

A.P.D.R.P. și a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 101939 lei,

consemnată la CEC Bank Ploiești, cu recipisa din 11 iunie 2010.

S-a arătat, prin

considerentele hotărârii pronunțate de instanța de fond, că, în cauză,

sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 723

1

alin. (3) C.

proc. civ., întrucât acțiunea având ca obiect suspendarea actului administrativ

contestat a fost soluționată în mod irevocabil prin decizia nr. 3701 din 17

septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cererea privind

restituirea cauțiunii a fost formulată după 30 de zile, respectiv la data de 21

octombrie 2010.

Împotriva încheierii

din data de 23 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs în termen

legal Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București prin care

s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea în tot a

hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de restituire a cauțiunii

formulată de reclamanta SC D.P. SRL.

Recurenta

a învederat, prin motivele de recurs, că prin alineatul final al art. 723 alin.

(3) C. proc. civ. legiuitorul a subliniat în mod expres faptul că în cazul în

care se renunță expres la obligarea părții adverse de către partea interesată,

se restituie cauțiunea. Ori în cauză A.P.D.R.P. nu a întocmit sau exprimat în

vreun sens această opinie. în plus, recurenta a precizat că nu poate fi de

acord cu restituirea cauțiunii în condițiile în care până la momentul

exercitării căii de atac reclamanta nu a achitat nicio sumă din debitul

constituit în sarcina acesteia prin procesul verbal de constatare din 26 martie

reclamantă a debitului în sumă de 1.019.387,65 lei constituit pentru utilizarea

în mod necorespunzător a fondurilor comunitare alocate prin Programul SAPARD ar

aduce prejudicii atât la bugetul de stat cât și la cel al Comisiei Europene.

Prin

întâmpinarea formulată în cauză intimata SC D.P. SRL Măgureni a solicitat

respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esență, că instanța de fond

a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 723

1

Intimata a cerut și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în

recurs, constând in onorariul avocațial.

Recursul este

nefondat.

Potrivit

prevederilor art. 723

1

alin. (3) C. proc. civ., „Cauțiunea se

eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel

îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite,

până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre

irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se

eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu

urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile

cauzate".

Prima

instanță a făcut în cauză o corectă aplicare a dispozițiilor legale mai sus

menționate, și a dispus în mod întemeiat admiterea cererii reclamantei SC D.P.

SRL Măgureni și restituirea cauțiunii în cuantum de 101.939 lei consemnată la CEC Bank Ploiești cu recipisa din 11 iunie 2010, în condițiile în care s-a probat că litigiul

în care s-a depus cauțiunea a fost soluționat irevocabil prin decizia nr. 370

1

din 17 septembrie 2010 a înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de

contencios administrativ și fiscal, că până la data înregistrării cererii

reclamantei de restituire a cauțiunii (22 octombrie 2010) au trecut mai mult de

30 de zile de la pronunțarea deciziei instanței de recurs și că recurenta nu a

formulat, până la împlinirea termenului precizat, cerere pentru plata eventualei

despăgubiri cuvenite.

În

aceste condiții, constatând că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt

întemeiate și că hotărârea recurată este temeinică și legală se va dispune, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului

declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva

încheierii din 23 noiembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești - Secția comercială,

contencios administrativ și fiscal.

Recurenta, fiind în

culpă procesuală, va fi obligată, în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ., la plata în favoarea intimatei SC D.P. SRL a sumei de 1500 lei

reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.

Respinge recursul

declarat de pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP)

împotriva încheierii din data de 23 noiembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești – Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurenta la

plata sumei de 1.500 lei către intimată reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 10 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-04-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1541/2015
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Procedura în fața primei instanțe Prin cererea formulată la 02.04.2014 de către SC A. SA, prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu Direcția
ÎCCJ 2015-02-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 801/2015
te de Casație și Justiție, a recursului formulat de intimată, ca nefondat. Așadar, instanța de fond a constatat că potrivit art. 723 1 C. proc. civ., cauțiunea se eliberează celui ce a depus-o în măsura în care partea adversă nu a formulat
ÎCCJ 2011-01-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 230/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 102 din 22 aprilie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea precizată
ÎCCJ 2011-10-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4711/2011
care țin de stabilirea în conformitate cu legea a cuantumului despăgubirilor la care sunt îndreptățiți reclamanții, urmând a administra toate probele pe care le consideră utile și pertinente pentru verificarea legalității deciziei nr. 6679
ÎCCJ 2012-01-24
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 157/2012
SC O. SA a făcut dovada faptului achitării debitului. Sub un al doilea aspect, examinând contractul părților, tribunalul apreciază că procentul de 0,15 % nu poate fi stabilit pe zi de întârziere, fiind un procent total. 5. Împotriva acestei
Sursă