ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.01.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 512/2010

HOTĂRÂRE
29.01.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 512/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Deliberând asupra cererii

de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei

instanțe, la data de 23 iulie 2009, sub nr. 6215/1/2009, revizuenta B.E. a

solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 6914 din 24 iunie 2009 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, în contradictoriu cu intimații Comisia județeană de fond funciar

Argeș și Comisia locală de fond funciar Cepari.

În motivarea cererii,

petenta a arătat că, în ziua de 24 iunie 2008, dosarul s-a aflat pe rolul

completului nr. 3, la ședința de judecată respectivă fiind încălcate

dispozițiile C. proc. civ. și C. civ., deoarece procuratorul său nu a fost

ascultat și nu au fost analizate probele din dosar.

Susține revizuenta că

au fost aprobate falsuri constând în faptul că terenul a fost preluat fără acte

translative, astfel cum prevede Legea nr. 18/1991, a trecut în domeniul public

la data de 16 august 1999, prin Hotărârea nr. 21 a Consiliului local al comunei

Cepari, fără să fie respectate prevederile Legii nr. 213/1998 și trecut prin

H.G. nr. 609/bis/2002, deși art. 7 din aceeași lege precizează regimul juridic

al acestor terenuri.

Primăria s-a bazat pe

o cerere de retrocedare în care s-a susținut că revizuenta ar fi primit suma de

6.000 lei, deși nu s-a prezentat nici un act care să confirme primirea sumei.

În anexa la H.G. nr. 609/bis/2002,

poziția 45 este cuprins: teren școală de 4.000 mp, indicându-se suma de

12.000.000 lei.

Primăria a depus

scrisoarea din 2004 la Prefectura județului Argeș în care s-a consemnat că

terenul a fost preluat contra cost, fără să se prezinte acte doveditoare.

Prin Decizia nr. 1460/R/2007

a Tribunalului Argeș s-a susținut că revizuenta a fost despăgubită de către

stat, deși adresa din 2006 emisă de Arhivele Statului - Filiala Argeș

contrazice instanța.

Conform art. 44 alin.

(3) din Constituția României nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză

de utilitate publică, potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire,

acest text de lege fiind încălcat de către instanță, ca de altfel, și

prevederile art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală.

Nici după 60 de ani,

Primăria comunei Cepari nu a modificat diminuarea terenurilor cu suprafețele

confiscate de regimul comunist din registrele agricole pentru anul 1959-1963, o

parte fiind menționate și astăzi.

În raport de

dispozițiile Legii nr. 304/2004 revizuenta susține că a fost discriminată de

către instanțele de judecată deoarece alți consăteni au fost despăgubiți sau au

primit terenuri în baza legilor fondului funciar.

Cererea de revizuire

a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

În dosar a depus

întâmpinare Comisia locală de fond funciar Cepari, solicitând, în esență,

respingerea cererii de revizuire.

La dosar a fost

atașată Decizia nr. 6914 din 24 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

Față de motivele

prezentate în cerere și de dispozițiile art. 322 C. proc. civ., Înalta Curte a

invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire pe care o consideră

întemeiată, pentru următoarele considerente:

Susținerile

prezentate de revizuentă în cuprinsul căii de atac formulate, astfel cum au

fost redate mai sus, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de revizuire

prevăzute în art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ.

Motivul de revizuire

prevăzut de art. 322 alin. (4), invocat de revizuentă în susținerea cererii, a

fost indicat în mod formal deoarece criticile sale vizează, în mod global,

presupuse „falsuri” săvârșite de către instanța care a pronunțat hotărârea

atacată, partea contestând în realitate această decizie, pentru pretinse

greșeli de judecată în interpretarea probelor administrate în cauză și a

textelor din legile fondului funciar.

Cazul de revizuire

prevăzut de art. 322 pct. 4 se referă la posibilitatea atacării unei hotărâri

cu această cale de atac de retractare în condițiile în care a fost dată în

temeiul „unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății (…)”.

Or, revizuenta nu

indică în mod concret vreun înscris reținut ca atare odată cu stabilirea

săvârșirii unei infracțiuni sau, cel puțin, al cărui conținut să nu fie real,

pentru a fi incidente cerințele art. 322 pct. 4 C. proc. civ.

Pe de altă parte,

decizia atacată cu revizuire nu îndeplinește nici condițiile art. 322 alin. (1)

din același cod, deoarece nu evocă fondul cauzei în sensul textului de lege

menționat.

Astfel, prin Decizia

nr. 6914 din 24 iunie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 601/109/2008 al Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, s-a

respins ca inadmisibil recursul declarat de revizuentă împotriva Deciziei nr. 380/

R din 26 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de

familie.

Ca atare, prin

această hotărâre nu s-a abordat fondul litigiului, astfel încât nu poate forma

obiect al cererii de revizuire în raport de art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

În realitate,

revizuenta este nemulțumită de modalitatea de rezolvare a pretențiilor sale

care au format obiectul altor dosare decât cel soluționat prin decizia atacată,

neputând invoca aspecte legate de probatoriul administrat în acele cauze sau de

modalitatea de interpretare și aplicare a unor dispoziții legale, care nu au

legătură cu Decizia nr. 6914/2009.

Având în vedere

aceste considerente, privind neîncadrarea motivelor prezentate de revizuentă în

cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 1-9 C. proc. civ., precum și în

raport de soluția pronunțată prin hotărârea atacată, Înalta Curte constată că

cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 322, astfel încât urmează

să o respingă ca inadmisibilă.

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta B.E. împotriva Deciziei

nr. 6914 din 24 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-22
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 308/2010
Asupra cererii de revizuire de față. Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: La data de 13 aprilie 2009 s-a introdus pe rolul instanței cererea de revizuire formulată de revizuientul M.C. în contradictoriu cu intimații C.F
ÎCCJ 2010-05-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2782/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 30 mai 2006, reclamanta M.V. a chemat în judecată pe pârâta Comuna B., solicitând anularea răspunsului de respingere a cererii de revizuire a terenului intravilan în suprafață de 474 m
ÎCCJ 2010-11-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6343/2010
verbal de adjudecare din 14 iulie 2004, din care rezultă fără echivoc, că societatea pârâtă nu a cumpărat de la C. Pitești vreo suprafață de teren. În continuarea expunerii criticilor, recurentul-reclamant a făcut vorbire despre expertizele
ÎCCJ 2009-05-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2380/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.C.J. a solicitat, în contra
ÎCCJ 2012-06-29
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5103/2012
. În ceea ce privește terenul de 390 mp, acesta este format, în primul rând, din suprafața de 118 mp pentru care s-a constatat, prin sentința civilă nr. 436 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, irevocabilă prin Deci
Sursă