ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 401/2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 401/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului civil

de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr,

939/C din 2 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor,

în Dosar nr. 4096/111/2008, s-a admis

excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.

A.D.N.R. SA.

A fost

respinsă cererea formulată de reclamantul P.V.I. în contradictoriu cu pârâții

Statul Român

reprezentant de Ministerul

Transporturilor prin C.N.A.D.N.R. SA, și Consiliul Local - Comisia Locală Sârbi

pentru Aplicarea Legii nr.

198/2004 jud. Bihor.

Pentru a pronunța astfel,

tribunalul a reținut

următoarele:

în ceea ce

privește excepția netimbrării cererii, s-a arătat că cererea este scutită de

plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.

18 din Legea nr. 198/2004 coroborat cu art. 20 alin. (2) din Legea nr.

33/1994

și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 198/2004.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale

pasive, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004,

procesele în materie de expropriere se judecă în contradictoriu cu Statul Român

care este reprezentant de Ministerul Transporturilor prin C.

N.A.D.N.R. SA.

Pe fondul

cauzei, s-a constatat că Legea nr. 198/2004 este o lege specială, care derogă

de la prevederile Legii nr. 33/1994, care

constituie

legea generală în materie de expropriere.

Potrivit

acestei legi, oferta făcută de expropriator prin intermediul Comisiei de

expropriere poate fi sau nu acceptată de expropriat, conform art. 5 alin. (4)

din Lege.

Exproprierea

terenului identificat cadastral, în suprafață de 659 mp., situat în parcela cu nr.

top. 284 ce a constituit proprietatea reclamantului, s-a făcut cu respectarea

prevederilor legii speciale în materie de expropriere.

În ceea ce

privește pretinsa nerespectare a procedurii în cazul întocmirii procesului -

verbal și a Hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, s-a reținut că,

potrivit art 9 alin. (6) din Norma Metodologică de Aplicare a Legii nr. 198/2004,

aprobată prin H.G. nr, 941/2004 „Comisia este lega! întrunită și își poate

desfășura lucrările în prezența a cel puțin 3 membrii, prezența

reprezentanților expropriatorului fiind obligatorie".

Din cuprinsul

procesului - verbal din 21 mai 2008 și a

Hotărârii

din 21 mai 2008 emisă de către C.N.A.D.N.R. SA

, rezultă că acestea

respectă întocmai prevederile legale sus - menționate.

Afirmațiile

reclamantului referitoare la faptul că nu s~a

consemnat

despăgubirea la dispoziția sa și nu i s-a comunicat contul

în care suma

a fost consemnată, au fost înlăturate ca nefondate.

Legea nr. 198/2004

nu prevede obligativitatea comunicării datelor privind consemnarea despăgubirii

expropriatului, iar prin recipisa din data de 10 iulie 2008 (f.93), suma cu

titlu de despăgubire - 17.492,19 lei a fost consemnată pe numele reclamantului

la SC C.E.C. B. SA - Sucursala Ciuj.

În ceea

ce privește motivul de nulitate absolută a exproprierii pe considerentul că

expropriatorul nu a inclus în suprafața expropriată și terenul aferent zonei de

protecția a autostrăzii, s-a

reținut că,

potrivit art. 17 din Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul

drumurilor,

zonele de protecție rămân în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, eu

obligația acestora din urmă de a nu aduce prejudicii drumului sau derulării în

siguranță a traficului (art. 17 alin. (2).

Împotriva

acestei hotărâri a declarat apel, reclamantul P.V.I., solicitând admiterea

apelului, schimbarea în totalitate a sentinței atacate, iar în urma rejudeeării

cauzei, să se dispună admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, respectiv

să se constate nulitatea absolută a Hotărârii din 21 mai 2008 a Comisiei Locale

pentru Aplicarea Legii nr. 198/82004, respectiv să

se constate nulitatea absolută a exproprierii și să se dispune anularea

înscrierii de la poziția B. 32, din CF. 14

Sarcău, anularea C.F.

Sârbi, cu cheltuieli de judecată în ambele

instanțe.

Prin Decizia nr. 32 din 4 iunie 2013, Curtea de Apel

Oradea,

secția I civilă,

a respins, ca nefondat, apelul reclamantului pentru

următoarele considerente:

În ceea ce privește excepția netimbrării cererii

reiterată prin

întâmpinare,

în mod corect și judicios a fost respinsă de către instanța de fond, câtă vreme

aceasta este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în temeiul arî, 18 din

Legea nr. 198/2004, coroborat cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 și art

10 alin. (1) din Legea nr, 198/2004.

Pe fondul cauzei, criticile formulate de apelant s-au apreciat ca

neîntemeiate.

Apelantul

a invocat faptul ca instanța de fond a omis să se pronunțe asupra motivului de

nulitate, constând în faptul că în

Hotărârea

Comisiei a fost trecut imobilul cu numărul cadastral 832,

imobil care nu face obiectul exproprierii, nefiind

cuprins în anexa ce

face parte integrantă din H.G. nr. 1255/2004.

Imobilul

în litigiu, a fost expropriat In temeiul Legii nr.

198/2004 și al H.G. nr. 245/2008 pentru modificarea și completarea

Anexei

nr. 2 la H.G. 742/2005, care se referă la declanșarea procedurilor de

expropriere pentru imobilele din județul Bihor,

afectate de lucrare, situate pe raza localităților Abram, Suplacu de

Barcău,

Baie, Chișlaz, Tăuteu, Sârbi și Biharia.

În Anexa nr. 1

la H.G. nr. 742/2005 a fost cuprins amplasamentul lucrării, iar în Anexa nr. 2

modificată și completată în temeiul H.G. nr. 245 au fost nominalizate imobilele

supuse exproprierii, printre care și imobilul în suprafață de 659 m., având

ca titular aparent pe reclamantul apelant, care

însă dintr-o eroare

materială a fost

publicat cu numărul cadastral 842 în loc de 832 cum

era corect, fapt

care însă nu este de natură a atrage neiegalitatea exproprierii acestui imobil

Nefondate

s-au constatat și criticile apelantului, în sensul că

într-o atare situație ar fi trebuit să se facă aplicabilitatea

prevederilor

art. 69 din Lega nr. 24/2000, în sensul publicării unei

note recii ficați ve, câtă vreme în privința modalității de îndreptare

(regularizare) a erorilor de identificare

cadastrală din cuprinsul H.G.

nr. 245/2008, Guvernul a stabilit o

derogare expresă de la regula invocată de apelantul reclamant, în art. 7 din H.G.

nr. 245/2008 prevăzându-se că „regularizarea documentațiilor cadastrale se va

efectua de către expropriator, pe baza proiectului tehnic și a detaliilor de

execuție și fără a fi necesară modificarea prezentei hotărâri, eu respectarea

reglementărilor în vigoare" (fila 140 dosar fond).

Referitor la

nerespeetarea art. 8 din Legea nr. 198/2004, în sensul constatării nulității

hotărârii de stabilire a cuantumului

despăgubirilor,

motivat de faptul că un act ulterior emiterii hotărârii

(consemnarea despăgubirilor) ar fi nelegaf ca

urmare a executării

obligației de

plată cu întârziere, ori invocarea unei cauze de nulitate ulterioare emiterii

actului, este în contradicție cu regimul juridic al nulităților, sancțiunea

care lipsește actul juridic de efectele contrarii

normelor juridice

edictate pentru încheierea sa valabilă (cauze anterioare sau concomitente

momentului încheierii actului și nicidecum ulterioare emiterii acestuia).

Neîntemeiate

s-au considerat și criticiîe cu privire ia faptul că

nu au

fost respectate

dispozițiile art. 10 din Normele Metodologice

care prevăd

obligativitatea ca Hotărârea Comisiei să cuprindă și

poziția titularului cu privire ia despăgubiri, câtă vreme în cuprinsul

Hotărârii

din 21 mai 2008 (fila 5 dosar fond) s-a menționat faptul că P.V.I. „a fost

prezent la întocmirea Procesului verbal nr. 5 din data de 21 mai 2008, parte

integrantă și anexat prezentei hotărâri, și a refuzat semnarea acestuia".

Motivul de nulitate absolută a exproprierii, pe considerentul că

expropriatorul nu a inclus în suprafața expropriată și terenul aferent

zonei de protecție a autostrăzii, s-a

considerat și acesta nefondat, câtă vreme potrivit art. 17 din O.G. 43/1997

privind regimul drumurilor, „suprafețele de teren ce constituie zonele de

protecție

rămân în proprietatea persoanelor

fizice sau juridice" cu obligația acestora din urmă de a nu aduce

prejudicii drumului sau derulării în

siguranță a traficului.

Împotriva

acestei decizii reclamantul a formulai recurs

prin care a solicitat modificarea în tot a deciziei

recurate și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost

formulată și precizată, respectiv să se constate nulitatea absolută a Hotărârii

din 21 mai 2008 a Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 și a

Procesului verbal din 21 mai 2008 a Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr. 198/2004;

să se constate nulitatea absolută a

exproprierii

și să se dispună anularea înscrierii de la poziția B din

C.F. Sarcău,

anularea C.F. Sârbi; cu cheltuieli de judecată.

Recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

, în raport de care a susținut că

hotărârea atacată este lipsită de

temei

legal, pentru că din cuprinsul acesteia „nu rezultă temeiul de

drept în

baza căruia regularizarea nu trebuie făcută tot printr-un act".

A arătat

că numărul cadastral trebuie să se regăsească atât în hotărârea de expropriere

cât și în hotărârea de despăgubiri șt că prevederea din H.G. 245/2008, în

sensul că regularizarea se va

efectua de către

expropriator fără a fi necesară modificarea prezentei

hotărâri, nu

înseamnă că nu există un alt act care să indice

regularizarea. Hotărârea de acordare a despăgubirilor nu poate fi

considerată

ca act care să indice regularizarea, deoarece aceeași hotărâre precizează că

regularizarea se va efectua pe baza proiectului tehnic și a detaliilor de

execuție, ori hotărârea de despăgubire nu are nicio legătură cu acestea.

În cauză s-au

acordat despăgubiri pentru un număr cadastral care nu a fost expropriat, iar în

situația în care este necesară exproprierea unui alt număr cadastral, este

aplicabil art. 69 din

Legea nr. 24/2000

fiind vorba de o eroare materială.

A criticat

hotărârea și sub aspectul faptului că deși a solicitat

nulitatea exproprierii, prima instanță nu s-a pronunțat în niciun fel

asupra

acestui motiv de nulitate absolută, cu toate că atât timp cât

sunt încălcate prevederile privind transferul

dreptului de proprietate

care e de fapt obiectul exproprierii, este

lovită de nulitate și exproprierea. A arătat că a solicitat nulitatea

exproprierii având în vedere importanța pe care o dă art. 15 consemnării sumei,

care generează transferul dreptului de proprietate și că nerespectarea art. 8

atrage nulitatea consemnării și a transferului dreptului de proprietate.

Recursul

declarat de reclamant este nefondat pentru următoarele considerente:

Recurentul

invocă drept primă critică faptul că în considerentele hotărârii, instanța de

apel nu a indicat temeiul de drept, în raport de care a apreciat că nu este

necesar pentru regularizare emiterea unui alt act.

În raport de această critică se susține că dacă numărul

cadastral

832 nu a fost

expropriat prin H.G., însă prin Hotărârea din 21 mai 2008 s-au acordat

despăgubiri pentru acest număr cadastral, această situație nu reprezintă o

regularizare, iar dacă reprezintă o eroare materială atunci trebuiau aplicate

dispozițiile art. 69 din Legea nr, 24/2000.

Se

constată ca nefondată această critică, întrucât, contrar susținerilor formulate

de recurent, instanța de apel nu a reținut că prin acordarea de despăgubiri

pentru numărul cadastral, s-a realizat o regularizare și nici în privința

modalităților de îndreptare

sau

regularizare a unor erori de identificare cadastrale din cuprinsul

H.G. nr. 245/2008, faptul că în cauză nu ar fî

trebuit aplicate dispozițiile art. 69 din Legea nr. 24/200, pentru a se publica

o notă de rectificare.

În mod concret, la speță, s-a reținut, că prin art. 7 din H.G.

245/2008, Guvernul a stabilit o

derogare expresă de la regula

invocată de

către recurentul-reclamant, în sensul că regularizarea

documentațiilor

cadastrale se va efectua de către expropriator pe

baza proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, fără a fi necesară

modificarea

prezentei hotărâri.

Într-adevăr, dispozițiile art. 69 alin. (1) - (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de

tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, reglementează

modalitatea de rectificare a erorilor

materiale

strecurate după publicarea actului normative, Insă în cazul

H.G. nr. 245/2008

a fost stabilită o derogare de la aceste dispoziții legale.

De altfel, critica cu privire la faptul că hotărârea prin care s-au

acordat despăgubiri nu reprezintă

actul care indică regularizarea, nu a constituit motiv de apel, aceasta fiind

formulată pentru prima dată în recurs, prin urmare, nefaeând obiectul analizei

în apel, nu poate face nici obiectul analizei nici în recurs, fiind formulată

ornisso medio.

Respectarea principiului ierarhiei în exercitarea căilor de atac

impune nu numai ca părțile să le

exercite în ordinea instituită de

legiuitor,

în sensul că partea care nu a declarat apel nu poate declara recurs, dar și

faptul că partea care a declarat apel dar nu a formulat o

anumită

critică prin intermediul acestei căi de atac împotriva sentinței primei

instanțe, nu o poate formula pentru prima oara în recurs.

Nu poate

fi analizată nici susținerea potrivit căreia prima

instanță nu s-a pronunțat în niciun fel asupra motivului de nulitate

absolută

a exproprierii pentru că obiectul recursului de față,

conform art. 299 C. proc. civ. îl constituie decizia curții de

apei.

În ceea

ce privește nerespectarea art. 8 din Legea nr. 198/2004 în privința nulității

consemnării sumei și a transferului de proprietate, în dezvoltarea acestei critici,

recurentul arată că nulitatea este dată de importanța pe care o dă art. 15 din

Legea nr, 198/2004 consemnării sumei care generează transferul de proprietate.

Contrar

susținerilor recurentului reclamant nici această critică nu poate fi reținută

ca fondată, pentru că așa cum s-a reținut și de către instanța de apel, acesta

invocă drept cauză de nulitatea a actului juridic, executarea obligației de

plată cu întârziere, ceea ce

reprezintă o

cauză ulterioare emiterii actului, iar sancțiunea nulității

intervine numai pentru cauze contemporane momentului

încheierii

actului și nicidecum ulterioare emiterii acestuia,

Pentru considerentele arătate se constată că hotărârea instanței

de apel a fost

pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale, în cauză

nefiind incidente dispozițiile art. 304

pct 9 C. proc. civ. și

prin urmare, în

raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,

recursul declarat de

recurentul reclamant va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P.V.I.

împotriva Deciziei

nr. 32 din 4 iunie 2013 a Curții de

Apel

Oradea, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

6 februarie 2014.