ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7017/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7017/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 38 din 7

martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București s-a dispus următoarele:

Condamnarea inculpaților:

Civ. T.R. zis R., la:

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni,

prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 3 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr.

87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991

în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza

art. 33 lit. a) C. pen., și art. 34 lit. b) C. pen., și a art. 35 C. pen., i

s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 3 (trei) ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A fost

dedusă durata reținerii și arestul preventiv începând cu 5 mai 1995 și până la

19 iunie 1996, inclusiv.

S-a dispus suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere pe durata de 6 (șase) ani ce constituie termen de

încercare cu respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta în prima zi lucrătoare

a fiecărei luni la Poliția orașului Darabani, județul Botoșani;

- la același organ de poliție va

anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care depășește 8 zile, precum și schimbarea locului de muncă;

- la cererea organului de poliție va

comunica orice informații solicitate pentru a putea fi controlate mijloacele

lui de existență.

I s-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind cazurile de revocare

a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

- 4 ani închisoare, pentru

infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323

alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art.

11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen.,

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa

cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului

exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii

începând cu 8 mai 1005 și în continuare arestul preventiv până la 19 iunie

1996, inclusiv.

- 4 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.,

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa

cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii și

arestul preventiv, începând cu 8 mai 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 4 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C.

pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

I-au fost interzise inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

- 4 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

În baza art. 33 lit. b) C. pen.,

raportat la art. 33 lit. a) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa

cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus durata reținerii și

arestul preventiv începând cu 8 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 4 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea

nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv de la

16 mai 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 5 ani închisoare, pentru asociere

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991

în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.,

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I s-au interzis exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv de la

25 iunie 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 4 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.

I s-a interzis exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii și

arestul preventiv începând cu 29 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 2 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare și un an

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.,

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa

cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și un an interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv

începând cu 25 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 4 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr.

87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991

în referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.

288 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de

fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. În baza art.

33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 35 C.

pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4

(patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv

începând cu 9 octombrie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 5 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută

de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice

prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., prin

schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 248 alin.

(2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 7 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat

la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa cea mai

grea de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

I s-a interzis exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus perioada de la 28 iunie

1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

- 5 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută

de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.,

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus perioada arestului

preventiv de la 19 iulie 1995 la 7 august 1995, inclusiv.

- 5 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de asociere, pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută

de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (1) C.

pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeași infracțiune

prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 8 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C.

pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen.,

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., și art. 35 C. pen., i s-a aplicat pedeapsa

cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

I-au fost interzise exercitarea drepturilor

prevăzute de art. 64 C. pen. I s-a dedus durata reținerii din 5 iulie 1995 și,

în continuare, arestul preventiv până la 16 ianuarie 1996, inclusiv.

- 5 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.

I-auz fost interzise drepturile

prevăzute de art. 64 C. pen.

- 3 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C.

pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin.

(1) C. pen. I s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv de la 28 iunie 1995 la

19 iunie 1996.I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

- 3 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C.

pen.;

- un an închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin.

(1) C. pen. I s-a dedus arestul preventiv începând cu 28 iunie 1995 și până l

19 iunie 1996.I s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a interzis drepturile prevăzute

de art. 64 C. pen.

- 4 ani închisoare, pentru asociere,

pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248

alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 9 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C.

pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. În

baza art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., i s-a

aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare și 3 (trei) ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., I-au

fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

începând cu 20 iunie 1995 și până la 19 iulie 1996 achitarea în baza

dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C.

proc. pen., pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 30/1978 a inculpaților civili T.R., M.G., O.M., B.R.D., T.E., S.L.G.,

P.I.D., col. rez. H.G., lt. col. D.M. și plut. rez. I.C.M., ori pentru

complicitate la această infracțiune, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art.

72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 a inculpaților plut. maj. rez. G.V.

și civ. C.I.C.

s-a stabilit că inculpatul T.R., în perioada octombrie 1994 – 1 mai 1995, a

introdus în țară ilegal cantitatea totală de 783 baxuri de țigări străine,

diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în

sumă de 21.614.328 lei (sumă calculată la data constatării), țigări pe care

le-a depozitat și vândut în România în numele firmei sale, fără a evidenția în

contabilitatea acesteia operațiunile comerciale efectuate, prin aceasta eludând

plata impozitelor, taxelor și contribuțiile legale.

La această activitate infracțională

s-au asociat, de la început sau pe parcursul desfășurării ei și inculpații M.I.P.,

B.R.D., O.M., D.N. B.D., P.I.D., M.C., H.G., I.I.C., precum și numiții Ț.V., P.V.,

C.D., C.E.

Astfel, în toamna anului 1994,

inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului T.E., a făcut cunoștință cu inculpatul

H.G., fost colonel de poliție la I.P.J. Suceava.

Acesta avea depozitate în garajul

locuinței sale 200 baxuri cu țigări Monte Carlo, aparținând cetățenilor

ucrainieni Ț.V. și P.V.

În locuință inculpatul H.G.,

inculpatul T.R. i-a cunoscut pe cei doi cetățeni ucrainieni, din discuțiile cu

aceștia aflând despre posibilitățile, modalitățile și avantajele aducerii și

valorificării în România prin contrabandă de țigări străine.

Întrevăzând obținerea unor câștiguri

mari și rapide, T.R. s-a hotărât să se asocieze cu cetățenii ucrainieni pentru

a participa în nume propriu la organizarea și desfășurarea activităților de

contrabandă cu țigări.

Astfel, așa cum rezultă din

declarațiile vamale de intrare în Ucraina ale inculpatului T.R., precum și din

ștampilele aplicate la vamă pe pașapoartele sale, acesta, începând cu luna

septembrie 1994, având asupra sa valută, s-a deplasat de mai multe ori în

Ucraina pentru a cumpăra țigări străine.

Prin intermediul lui Ț.V. și P.V.,

inculpatul T.R. a cunoscut pe inculpatul M.I.P. (consătean cu Ț.V.), pe C.D.,

precum și pe alți cetățeni ucrainieni rămași neidentificați (V., V., V.), toți

aceștia fiind implicați în contrabanda cu țigări între Ucraina și România.

Prin intermediul său împreună cu

aceștia, inculpatul T.R. a cumpărat mai multe cantități de țigări străine de

diverse mărci, care au fost depozitate la domiciliul inculpatului M.I.P. sau Ț.V.,

aceștia locuind într-o localitate între Cernăuți – Ostrița.

De comun acord cu C.D., Ț.V. și M.I.P.,

inculpatul T.R. a acceptat ca inculpatul B.R.D. să adere la grupul lor.

Acest lucru s-a datorat faptului că

inculpatul B.R.D. era prieten de familie cu L.I., patronul SC P.C. SRL, care

avea în dotarea societății un depozit gol de mărfuri pe care inculpații urmau

să-l folosească.

Cumpărarea țigărilor se făcea de

către inculpatul T.R. sau de către ceilalți cetățeni ucrainieni, în funcție și

de măsura solicitărilor beneficiarilor din România.

Întrucât introducerea țigărilor în

România fără forme legale și fără plata taxelor vamale nu se putea face decât

prin mituirea unui vameș sau polițist din Vama Siret, pentru „a livra” la timp

marfa, trecerea prin vama română era „asigurată” de oricare dintre membrii

grupului de contrabandiști, care avea „legătură” cu vreunul dintre vameșii sau

lucrătorii de poliție din tura în care se intenționa introducerea țigărilor în

România, indiferent cui aparțineau acestea. De obicei, în Vama Siret, când erau

vameși sau polițiști „cunoscuți”, se intra cu mai multe (2-6 microbuze)

încărcate cu țigări, aparținând unor persoane diferite.

Printre vameșii și lucrătorii de

poliție din Vama Siret cu care au „lucrat” membrii grupului inculpatului T.R.

au fost inculpatul I.C.M. (ginerele șefului Vămii Siret), inculpatul plut. maj.

G.V., inculpatul (vameș) C.I.C., vameș S.M. (decedat).

După organizarea activității

inculpații T.R., B.R.D., M.I.P. și numiții Ț.V. și P.V. au început să facă

transporturi cu țigări spre România.

Între timp, inculpatul T.R. își înființase

societățile comerciale R. SRL și J.P. SRL în contabilitatea cărora până la data

arestării sale nu a înregistrat nici o operațiune comercială.

În luna decembrie 1994, inculpații T.R.

și B.R.D. s-au deplasat în două rânduri pentru a prelua și introduce în România

țigări.

De ambele dăți, declarațiile vamale

de tranzit au fost întocmite pe numele lui C.D., astfel încât să nu se

plătească în Ucraina taxe vamale. De asemenea, transportul a fost efectuat cu

microbuze închiriate de la Cernăuți.

țigări Hollywood cumpărate din banii inculpaților T.R., B.R.D., Ț.V. și C.D. Aceste

țigări au fost introduse în România fără plata taxelor vamale, cu ajutorul

inculpatului plut. maj. G.V., care a pretins de la inculpatul B.R.D. suma de

3.500 dolari S.U.A. pentru a lăsa să treacă prin vamă, necontrolat și fără

îndeplinirea vreunei formalități vamale, microbuzul încărcat cu țigări și

persoanele care însoțeau transportul.

În același timp, pentru a se asigura

că faptele sale nu vor fi descoperite, inculpatul plut. maj. G.V. s-a oferit să

„escorteze”, cu mașina proprietate personală marca Volkswagen de culoare

albastră, pe inculpați și microbuzul cu țigări până la locul de depozitare al

acestora, care era grajdul locuinței din comuna Dersca a numitului C.D.

După îndeplinirea misiunii,

inculpatul G.V. a primit de la inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului B.R.D.,

din greșeală, 3.600 dolari S.U.A.

La efectuarea calculelor privind

cheltuielile, inculpatul T.R., dându-și seama că i-as dat din eroare 100 dolari

S.U.A. în plus, l-a trimis la Siret pe inculpatul B.R.D. pentru a-i cere de la

inculpatul G.V., acesta restituind cei 100 dolari S.U.A. fără a face vreo

discuție.

Aceste țigări au fost vândute de

inculpatul T.R., conform propriei declarații făcute cu ocazia confruntării cu

inculpatul M.I.P., numitului P.V. din București, fără a întocmi forme legale și

fără a evidenția acest lucru în contabilitatea firmei sale.

Identificarea inculpatului G.V. ca

fiind lucrătorul de poliție din Vama Siret care a pretins și primit cei 3.500 dolari

S.U.A. în scopurile arătate mai sus s-a făcut pe baza recunoașterii acestuia

din grup de către inculpatul B.R.D., în prezența avocatului.

Cu ocazia confruntării care s-a

făcut între inculpatul B.R.D. și inculpatul G.V., inculpatul B.R.D., pe lângă

celelalte aspecte menționate în declarațiile anterioare, a precizat că cei 100 dolari

S.U.A. dați în plus inculpatului G.V. au fost recuperați de la acesta în cursul

aceleiași nopți, când s-a întors cu microbuzul la vamă, pentru că acesta

trebuia să părăsească România în aceeași tură.

Acest aspect are relevanță nu numai

în cazul faptelor comise de inculpatul G.V., ci pentru întreaga cauză,

constituind un mod de operare stabilit de inculpați pentru a nu li se descoperi

faptele.

Valoarea obligațiilor fiscale

neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a 200

baxuri de țigări străine a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la

data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de

5.890.560 lei.

efectuat în luna decembrie 1994 de către inculpații T.R. și B.R.D. a fost de 70

baxuri de țigări Hollywood cumpărate din banii celor doi inculpați și ai lui Ț.V.

zis V. (neidentificat până în prezent, la fel ca și P.V.).

Acest transport a fost introdus în

România fără documente legale și fără plata taxelor vamale cu ajutorul

inculpatului I.C.M. care a pretins și primit de la inculpatul T.R. suma de

2.500 dolari S.U.A., lăsând să treacă prin vamă, necontrolat și fără

îndeplinirea vreunei formalități vamale, microbuzul încărcat cu țigări, precum

și persoanele care însoțeau transportul.

Identificat, inculpatul I.C.M. ca

fiind lucrător de poliție din Vama Siret care a pretins și primit pe baza

recunoașterii acestuia din grup, de către inculpatul T.R., în prezența a doi avocați.

Cu ocazia confruntării care s-a

făcut între inculpatul I.C.M. și inculpatul T.R., acesta din urmă, pe lângă

alte aspecte menționate în declarațiile anterioare, face precizarea că, despre

faptul că I.C.M. se pretează la a pretinde și primi diferite sume de bani

pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu a aflat de la prietenul său C.E.

Această precizare, pe lângă

importanța pe care o prezintă în raport de faptele comise de inculpatul I.C.M.,

are relevanță în raport de întreg ansamblul probator al cauzei, demonstrând

modul de „întrajutorare” practicat între ei de contrabandiști.

Valoarea obligațiilor fiscale

neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a celor 70

baxuri de țigări străine a fost calculată (la data descoperirii faptelor) de

către Ministerul de Finanțe prin organele sale de specialitate ca fiind de

2.061.696 lei.

După trecerea microbuzului cu țigări

prin vamă în modul descris mai sus, inculpații T.R. și B.R.D., care se aflau în

autoturismul celui din urmă inculpat, au dirijat transportul către orașul

Suceava.

Acest transport era însoțit, pe

lângă cei doi inculpați și de către Ț.V. care se afla în microbuz lângă șofer.

Pe drum, aproape de intrarea în

orașul Siret, în jurul orelor 24,00, microbuzul a fost oprit de către

inculpatul plut. M.I. și plut. B.C., subofițeri la Poliția orașului Siret, care

se aflau pe șosea lângă un autoturism marca Mercedes de culoare albă.

Ca urmare a controlului efectuat și

ca urmare a discuțiilor purtate cu inculpații, cei doi subofițeri au constatat

că în microbuz sunt transportate țigări fără forme legale.

La insistențele inculpatului T.R.,

cei doi subofițeri au acceptat să nu întocmească proces-verbal de constatare și

să le confiște marfa, căzând de acord ca a doua zi dimineață, în jurul orelor

06,00, să se reîntâlnească în centrul orașului Siret, pentru a „negocia prețul”

neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Ca măsuri de precauție, cei doi

subofițeri au luat pașapoartele tuturor persoanelor care însoțeau acest

transport, urmând a le restitui după primirea banilor.

După ce i-au convins pe cei doi

subofițeri să nu le confiște marfa, inculpații au mers în orașul Suceava, unde,

în toiul nopții, au descărcat țigările în garajul inculpatului H.G.

A doua zi dimineață, în jurul orelor

06,00, conform înțelegerii, inculpații T.R. și B.R.D. s-au întâlnit cu cei doi

subofițeri în centrul orașului Siret, unde aceștia îi așteptau.

Cei doi subofițeri s-au suit în

mașina inculpatului M.I. (Mercedes de culoare albă) și au plecat spre ieșirea

orașului Siret, în direcția spre municipiul Suceava. La ieșirea din orașul

Siret cei doi subofițeri au oprit mașina fiind urmați de cei doi inculpați care

se aflau în autoturismul inculpatului B.R.D.

Inculpatul T.R. s-a dus la mașina

celor doi subofițeri care-l așteptau și a discutat cu aceștia suma pe care o

pretind, pentru a le restitui și pașapoartele.

Inculpatul T.R. le-a oferit inițial

100.000 lei, în cele din urmă convenind să le dea 200.000 lei.

Primind banii, inculpatul B.C. și M.I.

au restituit inculpatului T.R. pașapoartele reținute. Identificarea

inculpaților M.I. și B.C., ca fiind lucrători de poliție care au pretins și

primit cei 200.000 lei în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza

recunoașterii acestora dintr-un grup format din 20 subofițeri îmbrăcați civili

sau în uniformă militară, de către inculpații T.R. și B.R.D.

Cu ocazia confruntării care s-a

efectuat între inculpații T.R. și B.R.D. pe de o parte, și inculpații M.I. și B.C.,

ca de altfel și cu ocazia declarațiilor date anterior, mituitorii au declarat

că nu-i cunosc după nume pe cei doi subofițeri, singura dată când au discutat

și s-au văzut cu aceștia fiind ziua când au fost nevoiți să le dea cei 200.000

lei drept mită.

De asemenea, mituitorii au mai

precizat amănuntul că cei doi subofițeri se aflau cu un autoturism marca

Mercedes de culoare albă, amănunt pe care cercetările ulterioare l-au

confirmat, M.I. fiind proprietarul unei asemenea mașini.

Marfa a fost depozitată în garajul

inculpatului H.G. care a primit pentru acest lucru suma de 100 dolari S.U.A.

Inculpatul T.R. a vândut aceste

țigări fără forme legale și fără a face vreo înregistrare în contabilitatea

firmei sale, în condiții în care nu au putut fi elucidate.

T.R., B.R.D., M.I.P. și numitul Ț.V. au mai organizat un transport de țigări,

de această dată fiind vorba de 125 baxuri de țigări Pall Mall.

Sumele de bani (în valută) necesare

achiziționării acestor țigări au fost avansate de inculpații T.R. (18.000 dolari

S.U.A.) și B.R.D. (2.000 dolari S.U.A.), M.I.P. (6.000 dolari S.U.A.) și Ț.V.

(17.000 dolari S.U.A.).

Banii de la inculpații T.R. și B.R.D.

au fost luați de către Ț.V., care s-a deplasat special în acest scop la

Suceava, la domiciliul lui T.R.

Procurarea efectiv a țigărilor și

introducerea lor în Ucraina a fost făcută de Ț.V.

Declarația vamală de tranzit prin

Ucraina a fost obținută de inculpatul M.I.P., fiind întocmită pe numele lui C.D.

După procurarea țigărilor și

depozitarea lor în comuna Ostrița, Ț.V. l-a anunțat telefonic pe inculpatul T.R.,

care s-a deplasat în Ucraina pentru a aranja preluarea, transportul și

introducerea țigărilor în România.

Transportul țigărilor s-a făcut cu

un microbuz, înmatriculat în Ucraina, închiriat special în acest scop.

Până la Vama Porubnoe țigările au

fost însoțite de inculpații T.R., Ț.V. și fratele inculpatului M.I.P. (V.) în

vamă fiind așteptat de inculpatul B.R.D.

Odată cu microbuzul inculpaților, în

Vama Porubnoe au mai venit și alte două microbuze încărcate cu țigări de

contrabandă, aparținând unor cetățeni ucrainieni, dintre care inculpatul T.R.

cunoștea pe un anume M. (rămas neidentificat).

Întrucât în Vama Siret nu se

nimerise să fie tura I.C.M., pe care-l cunoștea inculpatul T.R., cetățeanul

ucrainian M. s-a oferit să „aranjeze” el trecerea ilegală a țigărilor în

România, atât pentru el cât și pentru inculpați.

În acest sens, M. a trecut cu

vameșul S.M. (zis M.) în prezent decedat, care a fost de acord ca în schimbul a

câte 2000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz cu țigări, să faciliteze intrarea

acestora în România, fără întocmirea vreunei formalități vamale.

După o așteptare de câteva ore, când

s-a ivit un moment prielnic, în sensul că Vama Siret nu era aglomerată, vameșul

S.M. le-a făcut semn că pot intra în vamă și trece fără probleme.

La rândul lor, inculpatul T.R. și M.

au făcut semn celor din microbuz să vină în vamă, trecerea acestora fiind

aranjată. În legătură cu acest aspect sunt de făcut unele sublinieri.

Microbuzele încărcate cu țigări,

care se doreau a fi introduse ilegal în România, veneau în Vama Porubnoe de

regulă noaptea, când activitatea în vamă era redusă.

Până când se găseau „soluții” pentru

trecerea microbuzelor prin vamă, fără îndeplinirea formalităților legale și

pentru „gardarea” (escortarea) acestora până la locurile de depozitare,

autovehiculele respective așteptau fie în Vama Porubnoe, fie după aceasta în

zona neutră, cu fața spre vama ucrainiană, ca și cum ar fi părăsit teritoriul

României.

Având în vedere operativitatea cu

care trebuia să se treacă prin vamă, precum și distanța relativ mare dintre

punctul vamal românesc și locurile de așteptare a microbuzelor, între

contrabandiști s-a instituit un sistem de semnale luminoase.

Astfel, un cerc făcut cu lanterna

însemna „stare de așteptare”, balansarea lanternei în plan vertical însemna că

se poate trece, iar mișcarea lanternei în plan orizontal însemna că „nu s-a

putut face nimic și se impune reîntoarcerea la Cernăuți”.

După trecerea prin Vama Siret fără

nici un fel de control al documentelor sau al mărfurilor, microbuzele s-au

deplasat spre locurile de depozitare din Suceava, având ca „antemergător” pe un

subofițer de la Serviciul de Circulație al orașului Siret – C. (rămas

neidentificat), care era la volanul unui autoturism marca Opel Ascona de

culoare verde.

Acest subofițer fusese anunțat de

„misiunea” ce trebuia să o îndeplinească de către vameșul S.M., care în acest

fel dorea să prevină orice complicații s-ar fi ivit pe traseu și care ar fi

condus la descoperirea faptelor sale.

Țigările au fost descărcate din

microbuzul cu care venise inculpatul T.R. în garajul unui vecin al inculpatului

H.G., ale căror chei acesta le avea asupra sa, contra sumei de 150 dolari

S.U.A.

După descărcarea țigărilor,

inculpatul T.R. s-a întors cu autoturismul său la Vama Siret, dându-i vameșului

S.M. suma pretinsă de acesta pentru „serviciul” făcut prin încălcarea

atribuțiilor de serviciu, și anume 2.000 dolari S.U.A., precum și alți 200 dolari

S.U.A. pentru serviciile făcute de subofițerul C.

Din aceste țigări, inculpatul M.I.P.

a vândut personal 50 baxuri lui F.V., venind special în acest sens în Suceava

la garajul inculpatului H.G.

Restul de țigări a fost vândut de

inculpatul T.R. unui anume P. din Pitești și lui P.V. din București (rămași

neidentificați).

Toate țigările au fost vândute de

inculpat fără forme legale și fără înregistrare în contabilitatea firmei sale a

acestor operațiuni comerciale.

Profitul obținut din comercializarea

ilicită a acestor țigări s-a împărțit între investitori, după scăderea

„cheltuielilor” aferente, banii fiind duși de această dată de inculpatul T.R.

în Ucraina și dați lui Ț.V., care la rândul său i-a împărțit cu inculpatul M.I.P.

Valoarea obligațiilor fiscale

neîncasate de către Statul Român, prin introducerea în mod fraudulos a celor

125 baxuri de țigări Pall Mall a fost calculată de către Ministerul Finanțelor

la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de

6.431.880 lei.

1995, inculpații nu au mai efectuat nici un transport de țigări, întrucât vânzarea

acestora a fost lentă, neputându-se reîntregi „fondul de rulment” pe care

inculpați8i îl reinvesteau în achiziționarea unor noi cantități de marfă.

Abia la sfârșitul lunii martie 1995,

s-au încasat banii pe țigările vândute, astfel încât s-a procedat la

organizarea unui nou transport.

Între timp, inculpatul B.R.D. s-a

retras din afacere, motivul pe care acesta îl precizează în declarațiile date

fiind acela că inculpatul T.R. îl amâna cu plata profitului rezultat din

ultimul transport.

Tot în această perioadă, inculpații T.R.,

M.I.P. și numitul Ț.V. au fost nevoiți să-l accepte în grupul lor pe inculpatul

O.M., care s-au asociat cu ceilalți făptuitori venind cu o contribuție

personală de 11.000 dolari S.U.A. avuți împreună de inculpații T.R., M.O.P. și

numitul Ț.V.

Fiind anunțat de un prieten de-al

său că la Kiev a găsit o sursă de unde pot procura, en gros, țigări Monte Carlo

la un preț mai mic, dar fără documente legale, inculpatul M.I.P. a luat banii

de la Ț.V. După care s-a deplasat la Kiev, de unde a cumpărat 394 baxuri de

astfel de țigări.

Conform planului prestabilit. Ț.V. a

făcut rost de mijloc de transport al țigărilor, ducându-se după inculpatul M.I.P.

la Kiev.

Cei doi au transportat și depozitat

marfa la domiciliul inculpatului M.I.P. din satul Ostrița.

Din aceste țigări, 120 baxuri au

fost luate și valorificate de Ț.V. în împrejurări neelucidate, restul de țigări

urmând a fi introduse și valorificate ilegal în România.

Introducerea și găsirea operativă a

unor clienți cărora să li se vândă marfa cădea în sarci9na inculpatului T.R.

conform „schemei de organizare”, acesta urmând a ține în permanență legătura cu

inculpatul M.I.P. pentru a-l anunța când va „rezolva” problemele.

La începutul lunii aprilie 1995,

inculpatul T.R. a luat legătura în mai multe rânduri cu inculpatul C.I.C. zis B.

(vameș) care i-a spus că, în noaptea de 12 aprilie 1995, este posibilă trecerea

microbuzului cu țigări.

Imediat inculpatul T.R. a luat

legătura cu inculpatul M.I.P. pe care l-a anunțat să vină cu țigările în vamă, în

noaptea de 12 aprilie 1995.

Inculpații M.I.P. și C.D. s-au

ocupat de obținerea declarației vamale de tranzit a țigărilor pe teritoriul

Ucrainei, aceasta fiind întocmită pe numele lui C.D. pentru 230 baxuri țigări Monte

Carlo și 20 baxuri țigări Pall Moll.

Inculpatul M.I.P. a închiriat un microbuz

înmatriculat sub nr. 0109 MO și împreună cu C.D. au dus țigările în vama

Porubnoe, în seara zilei de 12 aprilie 1995, aici așteptându-l inculpații T.R. și

O.M.

Conform indicațiilor inculpatului C.I.C.

(B.) microbuzul a așteptat în zona vămii Porubnoe, până când, prin semnalele

prestabilite făcute cu lanterna, putea să intre și să treacă prin Vama Siret

fără probleme.

Acest lucru s-a întâmplat, în jurul

orelor 01,00 – 02,00 noaptea, atunci când „șeful de tură de la vameși a mers să

se odihnească” nemaifiind trafic.

Nici de această dată nu s-a întocmit

nici o formalitate legală care să ateste trecerea prin vamă a microbuzului

încărcat cu țigări și a persoanelor care-l însoțeau și nici un control al

documentelor (pașapoarte sau al mărfii).

Pentru „escortarea” acestui

transport, inculpatul T.R. „a angajat” doi subofițeri de poliție, îmbrăcați în

uniformă, rămași neidentificați, pe care i-a găsit într-un bar din orașul

Siret.

După trecerea prin vamă, microbuzul

în care se afla alături de șofer M.I.P. și T.R. a fost dirijat de acesta din

urmă, către municipiul Suceava.

Pe drum, inculpații s-au întâlnit și

cu inculpatul O.M. pe care-l trimiseseră să facă rost de „antemergători”.

Țigările au fost descărcate în

depozitul numitului L.N. de către M.I.P. și O.M., timp în care inculpatul T.R.

s-a reîntors la Vama Siret și i-a dat lui C.I. suma pretinsă de acesta pentru a

nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și anume 5.000 dolari S.U.A.

În aceeași noapte, în timp ce

inculpatul T.R. se afla la Vama Siret, microbuzul s-a reîntors pentru a părăsi

România.

Întrucât întârziase cam mult,

inculpatul C.I.C. nu i-a permis ieșirea din țară, acest lucru făcându-l în

următoarea tură, când el a fost de serviciu.

Identificarea inculpatului C.I.C.,

cunoscut sub porecla B., ca fiind vameșul care a pretins și primit cei 5.000 dolari

S.U.A. în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza recunoașterii dintr-un

grup de persoane de către inculpatul T.R.

Profitul obținut prin

comercializarea ilicită a țigărilor a fost împărțit între investitori după

scăderea „cheltuielilor” aferente, banii cuveniți cetățenilor ucrainieni fiind

duși personal de către inculpatul T.R., la domiciliul inculpatului M.I.P., așa

cum s-a menționat de către acesta cu ocazia confruntării efectuate între el și

inculpatul T.R.

Profitul obținut prin

comercializarea ilicită a țigărilor a fost împărțit între investitori după

scăderea „cheltuielilor” aferente, banii cuveniți cetățenilor ucrainieni fiind

duși personal de către inculpatul T.R., la domiciliul inculpatului M.I.P., așa

cum s-a menționat de către acesta cu ocazia confruntării efectuate între el și

inculpatul T.R.

Valoarea obligațiilor fiscale

neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a țigărilor

Monte Carlo și Pall Mall a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la

data descoperirii faptelor, prin organele sale de specialitate ca fiind de

7.230.192 lei.

Aceste țigări au fost valorificate

în România de către inculpatul T.R., în această activitate implicându-l și pe

inculpatul D.B.N. care domicilia în municipiul Pitești și avea constituită SC

G.M. SRL și care-i fusese coleg de facultate și prieten.

Întrucât firma sa „dăduse faliment”,

la propunerea inculpatului T.R., inculpatul D.B.N., la începutul lunii aprilie

1995 a venit din municipiul Suceava, locuind în apartamentul închiriat de T.R.

de la F.N.

În discuțiile purtate, inculpatul T.R.

i-a adus la cunoștință inculpatului D.B.N. faptul că desfășoară o activitate de

contrabandă cu țigări care i-a adus, în câteva luni, un profit de 18.000 dolari

S.U.A., propunându-i să-l ia ca asociat.

Pentru început inculpatul T.R. a

convenit cu inculpatul D.B.N. ca acesta să participe la „afaceri” pe segmentul

care-l reprezenta, găsirea unor clienți noi și vânzarea (distribuirea)

țigărilor fie cu acte, fie fără acte, în acest din urmă caz actele întocmite

fiind fictive, instruindu-l în acest sens.

Prin acceptarea de către inculpatul D.B.N.

a propunerilor făcute de inculpatul T.R., se câștiga o nouă piață de distribuire

ilicită a țigărilor în zona municipiului Pitești, unde până în aprilie 1995

acesta locuise și își desfășurase activitatea comercială.

Pe baza ajutorului acordat de

inculpatul D.B.N., inculpatul T.R. a început să se ocupe și de vânzarea

țigărilor introduse ilicit în România de alte grupuri de contrabandiști, care

nu reușiseră să-și formeze propria rețea de comercializare a țigărilor.

Cercetările efectuate în cauză au

reușit să stabilească participarea inculpatului D.B.N. la vânzarea unora dintre

țigările aduse în România, prin contrabandă, fie de inculpatul T.R., fie de

alte persoane, în două cazuri, dar participările acestuia la activitatea

infracțională sunt mai numeroase, fapt ce rezultă din carnetul de tipizate

„Aviz de însoțire a mărfii” aparținând SC C. SRL în care numele său apare în

mai multe astfel de avize în calitate de delegat „transportator” a diferite

cantități de țigări.

Astfel, în luna aprilie, inculpatul D.B.N.,

în realizarea „sarcinilor” ce-i reveneau a luat legătura cu numitul N.A. din municipiul

Pitești, patronul SC S.C. SRL, oferindu-i acestuia spore vânzare țigări străine

la un preț convenabil și anume 1.950 lei pachetul de Malboro și 620 lei

pachetul de Monte Carlo.

Acceptând oferta, N.A. a luat

legătura cu T.R. și D.B.N. pentru a stabili modalitatea de preluare și plată a

țigărilor și cantităților disponibile.

Inculpații i-au comunicat că sunt de

vânzare 26 baxuri țigări Malboro și 4 baxuri Monte Carlo, livrarea și plata

urmând a se face la Suceava.

În ziua de 28 aprilie 1995, N.A. l-a

trimis la Suceava cu autoturismul Dacia 1304, papuc, și cu suma de 26.600.000

lei, pe numitul S.A., administratorul societății sale.

Ajungând la Suceava, S.A. s-a

întâlnit cu inculpatul T.R., care l-a condus într-o parcare, unde, se afla cu

un autoturism marca Dacia 1300 cu geamuri fumurii, plină cu țigări.

Țigările din această mașină,

inculpatul T.R. și S.A. le-au transportat în autoturismul cu care venise S.A.,

în total 26 baxuri Malboro și 4 baxuri Monte Carlo.

După ce a primit 26.600.000 lei, în

fața martorului S.A., inculpatul T.R. a completat un formular de „aviz de

însoțire a mărfii” în care a trecut ca furnizor SC C. SRL, ca beneficiar SC S.C.

SRL și ca delegat pe S.A. cu mențiunea numărului autoturismului. Urma ca a doua

zi inculpatul T.R. să trimită factura, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Cantitatea de țigări cumpărate, N.A.

a introdus-o în gestiune, întocmind note de recepție, după care a transportat-o

la punctul de vânzare din București.

Țigările „vândute” de inculpatul T.R.

au fost ridicate și indisponibilizate de către organele de poliție, N.A.

solicitând restituirea sumei de 26.600.000 lei.

Al doilea caz în care inculpatul D.B.N.

a participat la comercializarea de țigări, se prezintă astfel:

În luna aprilie 1995, un cetățean

ucrainian, rămas neidentificat (K.) a introdus prin contrabandă în România o

cantitate de țigări de mărci diferite, pe care le-a depozitat în comuna

Negostina, la martorul H.I.

La recomandarea inculpatului M.I.P.,

K. a acceptat ca aceste țigări să fie valorificate în România de inculpatul T.R.,

acest lucru fiind adus la cunoștința lui T.R. care a fost de acord.

Întrucât nu putea să se ocupe

personal de vânzarea acestor țigări l-a desemnat pe inculpatul D.B.N. să

rezolve problema în sensul luării țigărilor din comuna Negostina, transportarea

la București și predarea lor unor cetățeni arabi. Pentru transportul țigărilor

cei doi inculpați au apelat la inculpatul P.I.D., proprietarul microbuzului

care avea cunoștință de caracterul ilicit al comerțului cu țigări practicat de

către inculpați și care, în schimbul unor sume de bani, nedeclarate la organele

financiare de stat ca venituri impozabile, acceptă să efectueze astfel de

transporturi.

În ziua de 28 aprilie 1995,

inculpații D.B.N. și P.I.D. s-au deplasat în comuna Negostina de unde au

încărcat microbuzul cu 67 baxuri țigări Dunhill în valoare de 41.540.000 lei,

pe care le-au transportat până în orașul Suceava.

Pentru a avea „documente

justificative” pe acest traseu, inculpatul D.B.N. a întocmit „avizul de

însoțire a mărfii” nr. 537162 (fără dată pe copie) trecând ca furnizor SC C.

SRL, ca beneficiar SC G. SRL și ca delegat P.I.D. cu mențiunea nr. autovehiculului

cu care se efectua transportul, după care l-a semnat în fals pe inculpatul T.R.

Aceste tipizate de avize îi fuseseră

date anterior inculpatului D.B.N., ștampilate în alb, de către inculpatul T.R.

pentru ca acesta să le folosească în mod special în scopul menționat mai sus.

La Suceava, aceste țigări au fost

transbordate în alt microbuz, marca Mercedes cu număr de București, destinația

lor rămânând necunoscută.

Pentru acest transport, inculpatul P.I.D.

a primit de la inculpatul D.B.N. suma de 60.000 lei, bani pe care nu i-a

declarat ca venit impozabil.

În aceeași zi, la solicitarea

inculpatului D.B.N., inculpatul P.I.D. l-a însoțit din nou pe acesta în comuna

Negostina pentru a lua restul de țigări rămase, pentru a le transporta la

București.

S-au mai încărcat 67 baxuri cu

țigări Dunhill pe care cei doi inculpați le-au dus direct la București, unde au

ajuns, în jurul orelor 08,00, în ziua de 29 aprilie 1995.

D.B.N. a vândut țigările în zona

Complexului E. unor arabi.

După descărcarea țigărilor,

inculpatul D.B.N. i-a dat inculpatului P.I.D. suma de 200.000 lei, bani pe care

acesta, de asemenea, nu i-a declarat ca venit impozabil.

Parte din banii rezultați, circa

13.500 dolari S.U.A. au fost dați de inculpatul D.B.N. la indicația

inculpatului T.R. unui cetățean ucrainian.

Și de această dată, pentru a nu avea

probleme la un eventual control pe traseu, inculpatul D.B.N. a luat din carnetul

de formulare tipizate al SC C. SRL și a completat cu date nereale „avizul de

însoțire al mărfii” nr. 537163 din 28 aprilie 1995, trecând ca furnizor SC C.

SRL, ca beneficiar SC T. SRL Bușteni, ca delegat P.I.D., semnându-l în fals pe

inculpatul T.R.

Verificările efectuate la SC T. SRL

Bușteni au stabilit că această firmă nu a primit niciodată țigări de la SC C.

SRL sau de la alte firme ale inculpaților, astfel încât mențiunile făcute de

inculpatul D.B.N. apar ca fiind nereale în scopul neidentificării operațiunilor

comerciale efectuate și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către

stat.

ocupa personal de livrarea transporturilor de țigări efectuate de inculpatul D.B.N.,

deoarece la data de 27 aprilie 1995, împreună cu O.M., plecase în Ucraina (așa

după cum rezultă din ștampilele aplicate pe pașapoarte) pentru a organiza un

nou transport de țigări în România, de această dată fiind vorba de 158 baxuri țigări

marca Camel.

Până în Ucraina, inculpații au mers

cu autoturismul inculpatului T.R.

În Ucraina, inculpații s-au întâlnit

cu V., V. și K., stabilind să cumpere țigările Camel cu 240 dolari S.U.A. bax

de toți banii pe care-i aveau asupra lor (aproximativ 38.000 dolari S.U.A.,

11.000 dolari S.U.A. aparținând inculpatului O.M. și 17.000 dolari S.U.A.

aparținând inculpatului T.R.

După predarea banilor cetățenilor

ucrainieni, inculpatul T.R. s-a întors în România, iar inculpatul O.M. s-a

deplasat cu cetățenii ucrainieni la Vama Chemenita dintre Ucraina și Moldova.

Aici, inculpatul O.M. a întocmit o

declarație vamală de tranzit, nereală, privind 7.900 cartușe țigări Camel, după

care împreună cu cetățenii ucrainieni s-a întors în localitatea Ostrița, unde

erau deja depozitate aceste țigări, pentru a pregăti transportul, în așteptarea

inculpatului T.R., care în acest timp „rezolva” problemele legate de acest

transport în România.

Pentru transportul acestor țigări

s-a închiriat un microbuz care a fost încărcat cu cele 7.900 cartușe țigări

Camel.

În seara zilei de 30 aprilie 1995,

inculpații T.R. și O.M. au adus microbuzul cu țigări în vama Porubnoe,

inculpatul O.M. prezentând organelor vamale ucrainiene, declarația vamală de

tranzit și primind „liber de vamă”.

Întrucât în noaptea de 30 aprilie

1995, în vamă „era o tură peste care nu se putea trece”, inculpații au așteptat

până dimineața, când în tură a intrat inculpatul I.C.M. pe care inculpatul T.R.

îl cunoștea.

Așteptarea s-a făcut în zona neutră

a vămii.

Între timp, prin vama Porubnoe au

mai trecut două microbuze ucrainiene, condus de H.S. și T.I., încărcate cu

țigări Hollywood.

Dintre persoanele care „însoțeau

cele două microbuze au putut fi identificate doar trei, inculpații M.G., M.I.P.

și numitul L.I., celelalte persoane (dintre care un cetățean român și doi

cetățeni ucrainieni) reușind să fugă în momentul intervenției organelor de

poliție, după descărcarea țigărilor în orașul Suceava.

Faptele comise în legătură cu

țigările transportate în cele două microbuze de către inculpatul M.G. și L.I.

vor fi descrise la punctul II.

Trecerea celor 3 microbuze cu țigări

prin vama română a fost „aranjată” de către inculpatul T.R. cu inculpatul plut.

I.C.M., care, pentru a permite intrarea în România a acestor mărfuri, fără

documente legale, fără plata taxelor vamale și fără îndeplinirea vreuneia

dintre formalitățile legale care-i reveneau conform atribuțiilor de serviciu, a

pretins și primit câte 2.000 dolari S.U.A. pentru fiecare microbuz.

Microbuzele cu țigări, la cererea

inculpatului plut. I.C.M. au fost „escortate” până la locul de depozitare din

Suceava de către un lucrător de poliție din I.P.J. Suceava (rămas

neidentificat), aflat la volanul unui autoturism marca Mithubischi.

În Suceava, țigările au fost

depozitate în magazia numitului L.I., în prezența acestuia, a inculpaților T.R.,

M.C. și a numitului B.A. (coasociat la SC P. SRL), fapt consemnat ca atare în

procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliție.

Inculpatul M.C. și finul său L.I.,

fiind anunțați anterior de către inculpatul T.R. de sosirea acestui transport

de țigări, găsiseră deja un client care să cumpere parte din ele, și anume SC L.C.I.

SRL cu sediul în București, al cărei patron este D.J.A.

Cel ce discutase în calitate de

comerciant și proprietar al țigărilor cu beneficiarul, prețul, marca și

modalitatea de predare a țigărilor ce urmau să se vândă, a fost inculpatul M.C.,

acest lucru făcându-l atât telefonic, cât și cu ocazia venirii numitului D.J.A.

la Suceava, în ziua de 29 aprilie 1995, pentru a ridica marfa.

Întrucât țigările nu putuseră a fi

„livrate” la timp de către inculpații T.R. și O.M., numitul D.J.A. a revenit la

București, lăsând pe martorii H.M., proprietarul microbuzului și pe H.M. (fiul

acestuia) să ridice țigările și să le transporte la București.

În același timp, D.J.A. l-a trimis

la Suceava pe fratele său, A.J.A. cu suma de 45.000.000 lei (aproximativ 25.000

dolari S.U.A.), reprezentând contravaloarea țigărilor (486 lei un pachet de

țigări Hollywood).

A.J.A. a ajuns la Suceava pe data de

1 mai 1995, aici luând le