ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3626/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3626/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 159/

S din 17 mai 2001 a Tribunalului Brașov, au fost condamnați inculpații:

- R.T.A. la pedeapsa de 14

ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) – b) C. pen., pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,

prevăzută de art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen.

- la pedeapsa de 2 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea

prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen.

- la pedeapsa de 2 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură

privată, prevăzută de art. 290 C. pen.

- la pedeapsa de 2 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291

C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

b) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea

mai grea de 14 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani, sporită cu un an închisoare, în

total 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestului preventiv de

la 3 martie 1998 la 8 octombrie 1999.

- D.F. la pedeapsa de 2 ani

și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind

identitatea prevăzută de art. 293 alin. (2) C. pen.

- la pedeapsa de 14 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) i b) C.

pen., pe o durată de 5 ani, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de

înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2), (3), (5) C.

pen.

- la pedeapsa de 2 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură

privată, prevăzută de art. 290 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea de

14 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pe o durată de 5 ani, sporită cu un an închisoare, în total 15 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive de la 8

martie 1999 la 20 octombrie 1999.

- B.A.I. la pedeapsa de 2

ani închisoare, pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de

fals intelectual, prevăzută de art. 31, raportat la art. 289 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- la pedeapsa de 2 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea

prevăzută de art. 293 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- la pedeapsa de un an închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul urmează să execute pedeapsa cea mai grea de

2 ani închisoare.

În baza art. 81 și art. 82

C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe

durata unui termen de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 359 alin.

(2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83

C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea

inculpatului pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de

art. 26, raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.

S-a constatat că inculpatul

B.A.I. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 11 martie 1999 – 3 iulie

1999.

În baza art. 14 și art. 346

C. proc. pen., art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ., inculpații R.T.A. și

D.F. au fost obligați la plata sumei de 3.875.549.184 lei cu titlu de

despăgubiri civile către partea civilă SC R. SA Brașov.

Cererea privind obligarea

părților responsabile civilmente SC C.T.I. SRL Schitu Golești, SC C.G. SA

București, SC P.M. SA București la despăgubiri civile către partea civilă SC R.

SA Brașov a fost respinsă ca nefondată.

În baza art. 348 C. proc.

pen., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate.

În baza art. 191 alin. (2)

C. proc. pen., inculpații au fost obligați la câte 2.500.000 lei fiecare cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut în fapt, următoarele:

Inculpații R.T.A. și D.F. au

hotărât să achiziționeze o firmă pe un nume fictiv, folosindu-se de buletinul

de identitate a lui C.Șt.L., document ce a fost declarat pierdut în anul 1997,

posesorul său fiind plecat din țară din primăvara anului 1998.

Inculpatul B.A.I., căruia

ceilalți doi făptuitori i-au cerut sprijinul, s-a prezentat la notar în zilele

de 2 septembrie 1998 și, respectiv, 14 septembrie 1998, sub o identitate falsă

și a semnat contractul de cesionare de părți sociale și actul adițional la

actul constitutiv al SC D.C. Deva, asociat unic devenind C.Șt.L.

Inculpatul D.F. s-a

preocupat de deschiderea contului bancar, ridicarea carnetului C.E.C. și a

ștampilei.

Pe data de 9 octombrie 1998,

cei trei inculpați s-au deplasat la SC R. SA Brașov în vederea cumpărării de

autocamioane.

Atribuindu-și identități

nereale și folosindu-se de file C.E.C. semnate în alb de inculpatul B.A.I.,

inculpații au achiziționat 5 autocamioane pe care le-au vândut martorului C.C.

În aceleași condiții și

împrejurări, pe data de 12 octombrie 1998, inculpații au achiziționat alte 5

camioane, pe care le-au înstrăinat, în scopul acoperirii datoriilor firmei S.I.

SRL Slobozia aparținând lui R.T.A.

Partea vătămată SC R. SA a

suferit un prejudiciu de 3.875.549.184 lei.

Instanța de fond a apreciat

că inculpatul B.A.I. nu a avut cunoștință despre scopul urmărit de ceilalți doi

făptuitori de a folosi filele C.E.C. semnate în alb de el pentru inducerea în

eroare a SC R. SA Brașov, nu a avut nici o înțelegere anterioară sau

concomitentă comiterii faptei cu aceștia, prin urmare, lipsind latura

subiectivă a infracțiunii, sus-numitul a fost achitat pentru săvârșirea

complicității la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art.

215 alin. (2) și (3) C. pen.

Situația de fapt și

vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză: plângerea părții vătămate, documente privind statutul,

contractele, actele adiționale ale firmei D.C. SRL Deva, facturi fiscale, file

C.E.C., procese-verbale de recunoaștere din grup și după fotografii judiciare,

planșe fotografice, raport de constatare tehnico-științifică a scrisului,

declarațiile martorilor C.C., C.A., G.A., V.D.V.C., T.M.S., R.P., O.A., I.A., R.Șt.,

V.I., B.M., P.V., N.I., U.M., C.M., procese-verbale de confruntare, rapoartele

organelor de poliție, declarațiile inculpaților.

Inculpații R.T.A. și D.F. au

negat săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Inculpatul B.A.I. a declarat

că recunoaște și regretă faptele comise.

Curtea de Apel Brașov, prin

decizia penală nr. 13 din 29 ianuarie 2002, a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva sentinței penale nr.

159/S/2001 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care a desființat-o numai cu

privire la infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., reținută în sarcina

inculpatului B.A.I.

În temeiul art. 334 C. proc.

pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de

art. 291 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., text de lege

în baza căruia inculpatul B.A.I. a fost condamnat la pedeapsa de un an

închisoare.

În temeiul art. 33 și art.

34 C. pen., inculpatul B.A.I. urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani

închisoare cu aplicarea art. 81 și art. 82 C. pen.

Celelalte dispoziții ale

sentinței au fost menținute.

Apelurile declarate de

inculpații R.T.A. și D.F. au fost respinse ca nefondate, sus-numiții fiind

obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 500.000

lei.

Instanța de control judiciar

a apreciat că situația de fapt reținută de prima instanță este corectă, iar

vinovăția inculpaților R.T.A., D.F. și B.A.I. a fost just stabilită pentru

infracțiunile pentru care au fost condamnați.

La individualizarea pedepselor

au fost respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se

impune majorarea cuantumului acestora.

Schimbarea încadrării

juridice din art. 291 C. pen., în art. 290 C. pen., s-a impus întrucât

infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată absoarbe în latura ei

obiectivă și folosirea documentului falsificat sau încredințarea spre folosință

(în speță, filele C.E.C.).

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și

inculpații R.T.A. și D.F.

Cu privire la recursul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov

Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Brașov a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârilor

pronunțate, criticând decizia atacată pentru următoarele motive:

- greșita achitare a

inculpatului B.A., pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art.

215 alin. (2) și (3) C. pen.

- omisiunea aplicării

pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., față de inculpații

R.T.A. și D.F.

- omisiunea de a se pronunța

asupra sechestrului asigurator dispus asupra bunurilor aparținând SC D.C. Deva.

În ședința de judecată,

oral, procurorul a completat motivele de recurs, solicitând schimbarea

încadrării juridice pentru inculpatul B.A.I., în temeiul dispozițiilor art. 334

C. proc. pen., din infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215

alin. (2) și (3) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la

art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen. și condamnarea sa pentru această faptă,

precum și grațierea, în baza art. 1 și 7 din Legea nr. 573/2002, a pedepselor

aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de fals privind

identitatea prevăzute de art. 293 C. pen.

Temeiul juridic al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 17,

17

1

C. proc. pen.

Examinând recursul prin

prisma motivelor invocate și din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că acesta este întemeiat și urmează să îl admită pentru următoarele

considerente:

Achitare greșită.

Instanțele de judecată au

dispus în mod greșit achitarea inculpatului B.A.I., pentru săvârșirea

complicității la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la

art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.

Interpretarea logică și

corelată a probelor administrate în cauză dovedește în mod evident faptul că

inculpatul B.A. a cunoscut activitatea infracțională a coinculpaților R.T.A. și

D.F. și a sprijinit-o și înlesnit-o, ajutând la inducerea în eroare a părții

civile.

Inculpatul B.A.I. s-a ocupat

nemijlocit de încheierea contractului de cesionare a părților sociale ale SC

D.C. SRL Deva, i-a însoțit pe R.T.A. și D.F. la Brașov, a participat la

tratativele desfășurate în vederea încheierii contractului de

vânzare-cumpărare, sub o altă identitate decât cea reală, a semnat file C.E.C.

în alb și procesul-verbal de custodie al autocamioanelor, a fost prezent la

alegerea autovehiculelor.

Prezența sa pe tot parcursul

desfășurării „afacerii”, în momentele decisive ale încheierii acesteia, exclude

o implicare întâmplătoare și în necunoștință de cauză, așa cum s-a reținut, în

mod nejustificat, de către instanța de fond.

De altfel, inculpatul însuși

a recunoscut că a fost prezent la încheierea contractului de vânzare-cumpărare

a autovehiculelor, iar martorii V.D. și C.C. confirmă acest aspect, inclusiv

cel legat de semnarea și parafarea documentelor de către B.A.I., drept C.Șt.

Fără ajutorul lui B.A.I.,

ceilalți doi inculpați nu ar fi reușit să încheie contractul de

vânzare-cumpărare prin inducerea în eroare a părții civile, așa încât, reținând

vinovăția sa, Curtea urmează să înlăture dispoziția de achitare întemeiată pe

prevederile art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C.

proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26, raportat la

art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.

greșite.

Instanțele de judecată au

reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului R.T.A., dar au

făcut o greșită încadrare juridică a infracțiunilor pentru care acesta a fost

condamnat.

Inculpatul R.T.A. a

săvârșit, în baza unei rezoluții infracționale unice, două acte materiale de

inducere în eroare a reprezentanților SC R. SA Brașov, pe datele de 9 și 12

octombrie 1998 când, deplasându-se la firma partenerului de afaceri, s-a

prezentat de fiecare dacă ca un contractant serios și solvabil, determinându-l

să-i livreze la fiecare termen câte 5 camioane.

În aceste împrejurări,

încadrarea juridică legală și temeinică trebuie să rețină și dispozițiile

articolului 41 alin. (2) C. pen., privind infracțiunea continuată.

În baza art. 215 alin. (2),

(3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpatul R.T.A.

va fi condamnat la pedeapsa de 14 ani închisoare.

Instanțele de judecată au

stabilit în mod judicios și neîndoielnic contribuția coinculpatului D.F. la

săvârșirea acestor fapte repetate de înșelăciune, participarea sa

materializându-se în acte concrete de sprijinire a executării de către autor a

infracțiunii, cunoscând caracterul și scopul ilegal al actelor întreprinse.

El l-a ajutat pe inculpatul

R.T.A. să intre în posesia documentelor și instrumentelor bancare necesare

creării condițiilor comiterii actelor de înșelăciune, l-a însoțit în cele două

deplasări la sediul părții civile, la datele de 9 și 12 octombrie 1998,

înlesnindu-i activitatea de inducere în eroare repetată a acesteia.

În raport de aceste

argumente, încadrarea juridică legală și temeinică dată faptelor săvârșite de

inculpatul D.F. este cea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune,

prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia urmează a fi

condamnat la pedeapsa de 14 ani închisoare.

De asemenea, aceeași

încadrare juridică va fi dată și faptelor comise de inculpatul B.A.I., pentru

identitate de participare atât sub aspectul laturii subiective, cât și al

laturii obiective la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.

215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul a săvârșit acte

materiale repetate în baza unei rezoluții infracționale unice, contribuind la

producerea unui prejudiciu unic în valoare de 3.875.549.184 lei, ceea ce

justifică reținerea prevederilor alineatului 5 al articolului 215 C. pen.,

precum și aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., referitoare la infracțiunea

continuată.

Instanțele de judecată au

încadrat greșit din punct de vedere juridic și celelalte fapte săvârșite de

inculpatul R.T.A.

Astfel, în sarcina acestuia

s-a reținut săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea în modalitatea

prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., deși inculpatul nu s-a prezentat sub o

identitate falsă și nici nu și-a atribuit o asemenea identitate pentru a induce

sau a menține în eroare un organ sau o instituție de stat sau o altă unitate

dintre cele la care se referă art. 145 C. pen.

Curtea constată că

inculpatul R.T.A. a încredințat buletinul de identitate (înscris care servește

pentru identificare) al martorului C.Șt.L. inculpatului D.F., spre a fi folosit

fără drept, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

fals privind identitatea prevăzută de art. 293 alin. (2) C. pen., text de lege

în baza căruia urmează să îl condamne la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Totodată, în temeiul art.

334 C. proc. pen., Curtea urmează să dispună și schimbarea încadrării juridice

din infracțiunile prevăzute de art. 290 și art. 291 C. pen., reținute în

sarcina aceluiași inculpat, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 290 C.

pen., având în vedere că, prin conținutul său constitutiv, falsul în înscrisuri

sub semnătură privată absoarbe și folosirea înscrisului falsificat.

În baza art. 290 C. pen.,

inculpatul R.T.A. va fi condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

art. 74 și art. 76 C. pen., în cazul inculpatului B.A.I.

Curtea constată că faptele

săvârșite de inculpați prezintă un pericol social deosebit; ei au conlucrat

pentru punerea în aplicare a unui plan îndrăzneț și eficient de inducere în

eroare a bunei credințe a părții civile, reușind păgubirea acesteia, în folosul

personal, cu o sumă importantă de bani.

Curtea constată, de

asemenea, că participarea fiecărui inculpat a fost diferită în cadrul planului

infracțional, dar că fiecare contribuție a fost importantă în realizarea

scopului urmărit.

Cu toate acestea, din

ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultă în mod evident

existența unor împrejurări care pot fi considerate circumstanțe atenuante și

care trebuie reținute în favoarea inculpatului B.A.I.

Astfel, inculpatul B.A.I. nu

a dobândit nici un folos material de pe urma sprijinului pe care l-a acordat

celor doi autori în realizarea activității infracționale, în timp ce R.T.A. și

D.F. au beneficiat, efectiv, de pe urma infracțiunii de înșelăciune, B.A.I. a

primit doar promisiuni de recompensare.

Inculpatul B.A.I. este

singurul dintre participanți care a manifestat sinceritate pe parcursul

procesului penal, în mod constant, depozițiile sale contribuind la aflarea și

stabilirea adevărului în cauză. El a arătat că regretă faptele comise, fiind o

persoană fără antecedente penale.

El a fost cooptat în această

activitate infracțională și expus consecințelor faptelor sale, în mod foarte

abil, de către ceilalți doi inculpați care nu sunt la primele fapte de acest

gen, fiind doi versați escroci care au și alte cauze penale, de același gen, pe

rolul instanțelor de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea

urmează ca la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului B.A.I. pentru

săvârșirea complicității la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26,

raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., să facă aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen.,

coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de legea penală.

Dispozițiile art. 74 și art.

76 C. pen., vor fi reținute în favoarea acestui inculpat și cu privire la

individualizarea pedepselor ce se vor aplica pentru infracțiunile prevăzute de

art. 31, raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 293 alin. (1) C. pen. și art. 290 C. pen., reducând cuantumul acestora sub

limita minimă prevăzută de lege.

pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.

Dispunând condamnarea

inculpaților R.T.A. și D.F., instanțele de judecată au omis să le aplice și

pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție sau de a

exercita o profesie de natura aceleia de care s-au folosit condamnații pentru

săvârșirea infracțiunii, potrivit dispozițiilor art. 64 lit. c) C. pen.

Curtea consideră că, în

raport de calitatea de comercianți pe care ambii inculpați o aveau la momentul

săvârșirii infracțiunii (director general, respectiv asociat unic și

administrator), de gravitatea infracțiunii comise și modalitatea concretă de

operare, se impune ca față de aceștia să se dispună și pedeapsa complementară a

interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen.

543/2002.

Curtea constată că, în

conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 543/2002, pedepsele aplicate

inculpaților R.T.A., D.F. și B.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de fals

privind identitatea sunt grațiate.

Faptele pentru care aceste

pedepse au fost aplicate nu sunt exceptate de la beneficiul grațierii, limitele

în care sunt aplicate pedepsele și statutul inculpaților permit incidența legii

grațierii, iar datele săvârșirii infracțiunilor se plasează anterior intrării

în vigoare a acesteia.

Pentru aceste motive, Curtea

urmează să constate grațiate integral și necondiționat:

- pedeapsa de 2 ani închisoare,

aplicată inculpatului R.T.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

293 alin. (2) C. pen.

- pedeapsa de 2 ani și 6

luni închisoare, aplicată inculpatului D.F., pentru săvârșirea infracțiunii,

prevăzută de art. 293 alin. (2) C. pen.

- pedeapsa de 2 luni

închisoare, aplicată inculpatului B.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen.

civile

În conformitate cu

dispozițiile art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 998 și urm. C. civ.,

Curtea va dispune obligarea inculpatului B.A.I., în solidar cu inculpații

R.T.A. și D.F. la plata despăgubirilor civile în sumă de 3.875.549.184 lei

către SC R. SA Brașov, ca o consecință legală a condamnării acestuia pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

asigurator

Instanțele de judecată au

omis să se pronunța cu privire la măsura asiguratorie a sechestrului instituită

asupra bunurilor SC D. SRL Deva, aflate în custodia SC C.T.I. SRL Schitu

Golești, la data de 9 martie 1999.

Întrucât prejudiciul cauzat

părții civile nu este recuperat, în conformitate cu dispozițiile art. 183 C.

proc. pen., Curtea urmează să mențină sechestrul asigurator instituit în baza

ordonanței I.P.J. Brașov nr. 78794 din 9 martie 1999 și aplicat la aceeași dată

prin procesul-verbal al organelor de cercetare penală.

Cu privire la recursul

inculpaților R.T.A. și D.F.:

Prin motivele scrise și

orale inculpatul R.T.A. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

atacate și restituirea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi

penale, indicându-se ca probe necesare a se efectua: identificarea și audierea

angajaților SC R. SA care au livrat camioanele și a celor care au semnat cele

cinci facturi, reaudierea și confruntarea martorilor, mai ales a martorului

V.D., pentru lămurirea conținutului minutelor din 7 și 12 octombrie 1998,

audierea personalului SC C.T.I. SRL cu privire la conținutul procesului-verbal

de custodie din 9 octombrie 1998.

Printr-un alt motiv de

recurs, s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, urmând

a se administra probele arătate mai sus și a se stabili în mod corect situația

de fapt.

Al treilea motiv de recurs

invocat se referă la constatarea nevinovăției inculpatului și achitarea

acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a), cu aplicarea art. 10 alin. (1) lit. d)

C. proc. pen., atât pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cât și

pentru săvârșirea infracțiunilor de fals privind identitatea, fals în

înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, nefiind el semnatarul vreunui

înscris falsificat de care, de altfel, nici nu a uzat, iar identitatea sa reală

era cunoscută de conducerea SC R. SA Brașov.

Temeiul juridic invocat al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 5, 10

și 18 C. proc. pen.

Inculpatul D.F. a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea dosarului,

fie instanței de fond, fie procurorului, pentru completarea urmăririi penale,

ținându-se seama de toate înscrisurile depuse și mai ales de convenția

încheiată la data de 7 octombrie 1998 între SC R. SA Brașov și SC S.I. SRL

Slobozia, prin reprezentantul său, inculpatul R.T.A.

În subsidiar, s-a solicitat

reducerea cuantumului pedepsei aplicate, având în vedere datele personale ale

inculpatului și împrejurările concrete ale comiterii faptei, precum și

deducerea unei perioade executate prin privare de libertate pentru o faptă

concurentă celor deduse judecății.

Temeiul juridic invocat al

recursului îl constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 10,

14, 17, 17

1

, 18 C. proc. pen.

Examinând recursurile

inculpaților, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt

întemeiate pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Din analiza materialului

probator administrat în cauză rezultă că instanțele de judecată au stabilit în

mod corect situația de fapt și au reținut în mod just vinovăția inculpaților

R.T.A. și D.F.

Toate datele și

împrejurările esențiale identificării elementelor constitutive ale

infracțiunilor de înșelăciune și fals sunt stabilite în cazul fiecărui inculpat

în parte.

Critica formulată prin

motivele de recurs privind necesitatea administrării de noi probe nu este

fondată.

Conținutul procesului-verbal

de custodie nu este necesar a fi lămurit, mențiunile din cuprinsul său fiind

îndestulătoare și necesare aplicării măsurii asiguratorii a sechestrului.

Facturile de livrare a

camioanelor sunt acte sub semnătură privată care conțin date nereale referitoare

la persoana delegatului C.S., inclusiv semnăturile de la rubrica „semnătura de

primire” falsificate de cei doi inculpați cu ocazia ridicării mărfii pe datele

de 9 și 12 octombrie 1998.

Cât privește minuta invocată

și datată 7 octombrie 1998, Curtea reține că acest înscris este lipsit de

valoare juridică, nefiind înregistrat la SC R. SA Brașov, așa cum a fost, de

altfel, înregistrată minuta din data de 12 octombrie 1998, depusă ca probă la

dosar de partea civilă.

Întrucât minuta datată 7

octombrie 1998 nu este decât o copie xerox, originalul nefiind prezentat

niciodată de inculpații care s-au prevalat de această probă abia în calea de

atac a recursului (întrucât, deși înscrisul a fost depus cu ocazia judecării

apelului, el nu a fost niciodată invocat și nu a făcut obiectul niciunei

concluzii, cereri, apărări), Curtea consideră că el nu numai că nu se poate

constitui într-o probă nouă, dar face, o dată mai mult, dovada abilității

inculpaților în a-și preconstitui dovezi, alibiuri, în a concepe falsuri,

pentru a-și crea o imagine credibilă și a-și ascunde adevăratele intenții de a

escroca.

Uzând de identități

diferite, apărând în fața reprezentanților părții civile când unul, când

celălalt, angajându-l și pe inculpatul B.A.I. în această „suveică” de personaje

și situații atunci când prezența lor putea stârni bănuieli, folosind semnături

false pe toate documentele, inculpații R.T.A. și D.F. au reușit în scopul

propus, acela de a înșela buna credință a partenerului de afaceri și de a-și

însuși importante bunuri ale acestuia.

Pentru aceste motive, Curtea

constată că în cauză nu se impune nici restituirea cauzei la procuror, nici

trimiterea ei la prima instanță, materialul de urmărire fiind complet și

cercetarea judecătorească îndestulătoare stabilirii adevărului în cauză.

Inculpatul R.T.A. este, în

mod neîndoios, vinovat de toate faptele reținute în sarcina sa și principalul

inițiator și organizator al întregii afaceri ilegale, astfel încât Curtea

constată că nu sunt temeiuri de achitare a acestuia.

Cât privește motivul de

recurs privind individualizarea pedepsei aplicate inculpatului D.F., Curtea

constată că nu există temeiuri pentru reducerea cuantumului acesteia.

Pericolul social concret al

faptelor săvârșite, abilitatea și diversitatea metodelor folosite, cuantumul

prejudiciului cauzat, atitudinea nesinceră și de necooperare avută pe parcursul

procesului penal, existența și a altor cauze penale în care inculpatul este

condamnat pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni constituie criterii de

individualizare corect reținute și puse în evidență, concretizate într-o

pedeapsă fermă, dar justă, menită să asigure reeducarea inculpatului în

spiritul respectului pentru valorile sociale încălcate.

Recursurile declarate de

inculpații R.T.A. și D.F. se dovedesc însă întemeiate și urmează a fi admise cu

privire la încadrarea juridică a faptelor, omisiunea aplicării pedepsei

complementare prevăzută de articolul 64 lit. c) C. pen., incidența Legii nr.

543/2002 și menținerea sechestrului asigurator, motive de recurs argumentate cu

ocazia examinării recursului procurorului.

Pentru aceste considerente,

Curtea urmează să admită recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Brașov și de inculpații D.F. și R.T.A. și să caseze hotărârile

pronunțate în cauză, astfel:

- pentru inculpații R.T.A.

și D.F. cu privire la încadrarea juridică a faptelor, omisiunea aplicării

pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., incidența Legii

nr. 543/2002 și menținerea sechestrului asigurator.

- pentru inculpatul B.A.I.,

cu privire la greșita achitare pentru complicitate la înșelăciune, încadrarea

juridică dată faptelor, incidența Legii nr. 543/2002, aplicarea articolelor 74

și art. 76 C. pen. și obligarea la despăgubiri civile.

Curtea înlătură dispozițiile

articolelor 81 și art. 82 C. pen., față de inculpatul B.A.I., precum și

dispozițiile art. 33 și art. 34 C. pen. și sporurile aplicate inculpaților

R.T.A. și D.F., repunând pedepsele aplicate în individualitatea lor pentru toți

inculpații.

Cu privire la inculpatul

R.T.A.

În baza art. 334 C. proc.

pen., Curtea va schimba încadrarea juridică.

- din infracțiunea prevăzută

de art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art.

215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text

de lege în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 14 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)

C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

- din infracțiunea prevăzută

de art. 293 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. (2)

C. pen., text de lege, în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de

2 ani închisoare.

- din infracțiunile

prevăzute de art. 290 și art. 291 C. pen., într-o singură infracțiune prevăzută

de art. 290 C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul va fi condamnat la

pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, Curtea constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea

prevăzută de art. 293 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele negrațiate vor fi contopite, inculpatul

urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o perioadă de 5

ani.

Timpul arestului preventiv

va fi dedus din pedeapsa aplicată de la 3 martie 1999 la 8 octombrie 1999.

Cu privire la inculpatul

D.F.

În baza art. 334 C. proc.

pen., Curtea va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.

26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul va

fi condamnat la pedeapsa de 14 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, Curtea constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 2 ani și

6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind

identitatea prevăzută de art. 293 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele negrațiate vor fi contopite, inculpatul urmând

să execute pedeapsa de 14 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

Timpul arestului preventiv

va fi dedus din pedeapsa aplicată de la 8 martie 1999 la 20 octombrie 1999.

Cu privire la inculpatul

B.A.I.

Curtea va înlătura

dispoziția de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26,

raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. și, în baza art. 334 C. proc.

pen., va schimba încadrarea juridică a acestei infracțiuni în infracțiunea

prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen., text de lege

în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 2 ani.

Făcând aplicarea art. 74 și

art. 76 C. pen., Curtea va reduce pedeapsa de la 2 ani la 5 luni închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 31, raportat la art. 289 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 2 ani la 2 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen. și de la un an la 2 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, Curtea constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 2 luni

închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea

prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele negrațiate vor fi contopite, inculpatul

urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

Curtea va face aplicarea

prevederilor art. 64 și art. 71 C. pen., privind pedeapsa accesorie pentru toți

inculpații.

Timpul arestului preventiv

va fi dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.A.I. de la 11 martie 1999 la 3

iulie 1999.

Inculpaților li se va atrage

atenția asupra dispozițiilor articolului 7 din Legea nr. 543/2002.

Prin cuantumul pedepselor

aplicate și modalitatea de executare dispusă, prin privare de libertate, Curtea

apreciază că acestea corespund criteriilor generale de individualizare

prevăzute de articolul 72 C. pen., punând în mod eficient în evidență atât

pericolul social concret incontestabil al infracțiunilor săvârșite, cât și

datele personale ale inculpaților, contribuția fiecăruia la comiterea faptelor,

beneficiile realizate, poziția procesuală adoptată.

Scopul pedepsei, acela de a

fi o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare și prevenire, este

realizabil în condițiile aplicării acestor sancțiuni, astfel cum au fost ele

proporționalizate de curte.

În baza art. 14 și art. 346

C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ., inculpatul B.A.I. va fi obligat

în solidar împreună cu inculpații R.T.A. și D.F. la despăgubiri civile în sumă

de 3.875.549.184 lei către SC R. SA Brașov.

Sechestrul asigurator

aplicat prin procesul verbal încheiat în baza ordonanței din 8 martie 1999 a

I.J.P. Brașov va fi menținut.

Celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate vor fi menținute.

Onorariul pentru apărarea

din oficiu a intimatului inculpat B.A.I. va fi plătit din fondul Ministerului

Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și

art. 88 C. pen., art. 192 alin. (3) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de inculpații D.F. și R.T.A.

împotriva deciziei penale nr. 13 din 29 ianuarie 2002 a Curții de Apel Brașov.

Casează

hotărârea pronunțată, precum și sentința penală nr. 159 din 17 mai 2001 a

Tribunalului Brașov, după cum urmează:

- pentru inculpații R.T.A.

și D.F., referitor la încadrarea juridică a faptelor, omisiunea aplicării

pedepsei complementare, prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., incindența Legii

nr. 543/2002 și menținerea sechestrului asigurator.

- pentru inculpatul B.A.I.,

la greșita achitare pentru complicitate la înșelăciune, încadrarea juridică

dată faptelor, incidența Legii nr. 543/2002, aplicarea art. 74 și art. 76 C.

pen. și obligarea la despăgubiri civile.

Înlătură dispozițiile art.

81 și art. 82 C. pen., față de acest inculpat.

Înlătură dispozițiile art.

33 și art. 34 C. pen. și sporurile aplicate inculpaților R.T.A. și D.F.,

repunând pedepsele aplicate în individualitatea lor pentru toți inculpații.

R.T.A.,

Conform art. 334 C. proc.

pen.:

- schimbă încadrarea

juridică din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen.,

în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale din 9 octombrie 1998 și

12 octombrie 1998), text în baza căruia îl condamnă la 14 ani închisoare și 5

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.;

- din infracțiunea prevăzută

de art. 293 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. (2)

C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe inculpat la 2 ani

închisoare;

- din infracțiunile

prevăzute de art. 290 și art. 291 C. pen., într-o singură infracțiune prevăzută

de art. 290 C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe inculpat la 2

ani închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002 constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 293 alin.

(2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele negrațiate și dispune ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 14 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată

acestui inculpat, perioada arestării preventive de la 3 martie 1999 la 8 octombrie

1999.

În baza art. 334 C. proc.

pen., schimbă încadrarea juridică din:

- infracțiunea prevăzută de

art. 26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale din 9 octombrie 1998 și

12 octombrie 1998), text în baza căruia îl condamnă pe inculpat la 14 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b)

și c) C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002 constată grațiată integral și condiționat pedeapsa de 2 ani și 6 luni

închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 293

alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele negrațiate și dispune ca

inculpatul să execute pedeapsa de 14 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată

acestui inculpat, perioada arestării preventive de la 8 martie 1999 la 20

octombrie 1999.

B.A.I.

Înlătură dispoziția de

achitare dispusă în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1)

lit. d) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26,

raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.

În baza art. 334 C. proc.

pen., schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 26,

raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., în infracțiunea prevăzută art.

26, raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen., text de lege în baza căruia îl

condamnă pe inculpat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Face aplicarea art. 74 și

art. 76 C. pen., raportat la art. 289 C. pen., pentru infracțiunile prevăzute

de art. 31, raportat la art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen. și art. 290 C.

pen., reducând pedepsele, de la 2 ani la 5 luni închisoare, de la 2 ani la 2

luni închisoare și respectiv, de la un an la 2 luni închisoare.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002 constată grațiată pedeapsa de 2 luni închisoare, aplicată pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele negrațiate, inculpatul urmând a

executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Face aplicarea art. 64 și

art. 71 C. pen., pentru toți inculpații.

Deduce din pedeapsa aplicată

acestui inculpat, perioada arestării preventive de la 11 martie 1999 la 3 iulie

1999.

Atrage atenția inculpaților

asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

Obligă pe inculpatul B.A.I.,

în solidar cu inculpații R.T.A. și D.F., la despăgubiri civile în sumă de

3.875.549.184 lei către SC R. SA Brașov.

Menține sechestrul asigurator conform

procesului verbal încheiat în baza ordonanței din 8 martie 1999 ale I.P.J.

Brașov.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârii atacate.

Onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu a intimatului inculpat B.A.I., în sumă de 400.000 lei se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 30 iunie 2004.