ÎCCJ, Decizia nr. 186/2020

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin decizia penală nr. 51 din data de 25 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de condamnatul A., de sesizare a Curții Constituționale României, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 426 lit. d) din C. proc. pen.

Totodată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul A., împotriva deciziei penale nr. 94 din 08 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017.

Asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., instanța a reținut că, în speță, excepția a fost ridicată în fața instanței de judecată (fiind inițial învestită cu soluționarea cauzei în calea extraordinară de atac a contestației în anulare formulată împotriva deciziei penale nr. 94 din data de 8 mai 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017), de către o parte și vizează dispoziții dintr-o lege aflată în vigoare [respectiv art. 428 alin. (1) din C. proc. pen..] și pe care instanța de contencios constituțional nu le-a declarat anterior neconstituționale, nefiind îndeplinită cerința legăturii excepției invocate cu soluționarea cauzei, deoarece instanța a examinat existența căii de atac în sensul prevederii acesteia în legea penală și nu a examinat termenul de exercitare a căii de atac.

Pe de altă parte, instanța a reținut că în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că "o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. (...) Aceasta, deoarece indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză." (Decizia nr. 203 din 6 martie 2012; Decizia nr. 324 din 14 mai 2012; Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016).

II. Împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 426 lit. d) din C. proc. pen., cuprinsă în decizia penală nr. 51 din data de 25 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2018, în termen legal contestatorul A. a formulat recurs, cauza fiind înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Penal 3 - 2019 la data de 18 iulie 2019, sub nr. x/2019, fiind fixat aleatoriu primul termen de judecată la data de 15 octombrie 2019.

La data de 14 octombrie 2019 recurentul a transmis la dosarul cauzei o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 217 din 15 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, printre altele, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de contestatorul inculpat A., de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen.

Cu privite la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, a reținut că excepția a fost invocată în dosarul nr. x/2019, având ca obiect recursul declarat de contestator împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă excepție de neconstituționalitate, respectiv a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 426 lit. d) din C. proc. pen., excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen., respectiv sintagma " în apel".

În ceea ce privește legătura normei ce face obiectul excepției cu soluționarea cauzei, instanța a reținut că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real, concret, asupra situației juridice a părții din proces.

Din această perspectivă, instanța a reținut că sintagma "legătura cu soluționarea cauzei", a cărei neconstituționalitate s-a invocat, privește incidența dispoziției legale a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată, în privința soluției ce se va pronunța în procesul aflat pe rolul instanței de judecată.

Or, având în vedere cadrul procesual în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, recurs împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 426 lit. d) din C. proc. pen., s-a apreciat că soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate cu referire la cazurile în care se poate formula contestație în anulare, nu poate avea o înrâurire/influență directă cu privire la soluția ce s-a pronunțat deja în cauză.

Totodată, instanța de control judiciar a constatat și că recurentul nu a formulat o critică propriu-zisă de neconstituționalitate a dispozițiilor normative indicate.

III. Împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen., cuprinse în decizia penală nr. 217 din data de 15 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2019, în termen procedural a declarat recurs petentul A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 08 iulie 2020 sub nr. x/2019/a1, fiind stabilit prim termen la data de 19 octombrie 2020.

În cuprinsul motivelor de recurs trimise la data de 19 octombrie 2020 recurentul a arătat, în esență, că excepția invocată se referă la sintagma în apel din cuprinsul dispozițiilor art. 426 lit. a), c)-h) din C. proc. pen., opinând că are legătură cu soluționarea cauzei, învederând și faptul că instanța de contencios constituțional, în marea majoritate a cazurilor, în solicitări similare, a constatat neconstituționalitatea sintagmelor care vizează excluderea unor categorii de decizii.

La termenul din data de 19 octombrie 2020, reprezentantul Ministerului Public a formulat concluzii de respingere a recursului, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Examinând recursul declarat de petentul A., prin raportare la dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea 47/1992, față de criticile formulate, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, constată că acesta este nefondat.

Se reține că, reglementând condițiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că aceasta trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, condiție cu privire la care se reține că "legătura cu soluționarea cauzei" poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a "aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate" (mutatis mutandis, decizia nr. 591/21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în M.Of. nr. 916/16.12.2014);

În speță, se constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen. a fost invocată în fața completului de judecată învestit cu soluționarea recursului formulat de contestatorul A. împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 428 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 426 lit. d) din C. proc. pen., iar textul de lege criticat este în vigoare și nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale deși a fost supus de mai multe ori controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate decizii de respingere ca neîntemeiate a excepțiilor de neconstituționalitate invocate (Decizia nr. 515 din 07.07.2015, Decizia nr. 203 din 06.03.2012, Decizia nr. 715 din 06.12.2016 și Decizia nr. 503/30.06.2020).

Referitor la examenul legăturii cu cauza, instanța supremă apreciază că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.

Așadar, cerința relevanței este expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată.

În acest context este de menționat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen. solicitată de petent nu are legătură cu soluționarea cauzei în care a fost invocată, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sens în care se reține că prin Decizia nr. 203 din 06.03.2012 și Decizia nr. 244 din 06.04.2017, Curtea Constituțională a statuat că "în măsura în care sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină soluția de inadmisibilitate în privința cauzei în care a fost ridicată excepția, aceasta are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 astfel încât instanța de contencios constituțional își poate exercita controlul de constituționalitate. Așa fiind, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că legătura cu soluționarea cauzei a excepției de neconstituționalitate este circumstanțiată de incidența dispozițiilor criticate în pronunțarea soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiție. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziția criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibile, a cererii formulate de petent în fața instanțelor de drept comun, excepția de neconstituționalitate este admisibilă, aceste dispoziții având legătură cu soluționarea cauzei".

Însă, se reține că, așa cum s-a arătat anterior, prin încheierea recurată, în mod legal și temeinic, recursul formulat de contestatorul A. a fost respins, ca nefondat, din perspectiva faptului că neconstituționalitatea dispozițiilor art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. d) din C. proc. pen. nu avea legătură cu situația juridică a petentului, acesta urmărind modificarea unui cadru legislativ.

De asemenea, Completul de 5 Judecători al instanței supreme apreciază că, în mod judicios instanța de fond a reținut că soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen. nu poate avea înrâurire cu privire la soluția ce s-a pronunțat în cauza în care a fost invocată, recurentul criticând prevederile legale antemenționate din perspectiva limitării exercitării contestației în anulare numai cu privire la hotărârile penale definitive prin care instanța s-a pronunțat cu privire la acțiunea penală/civilă (indiferent dacă soluția este de admitere sau de respingere a apelului).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen. este lipsită de pertinență în raport cu procesul principal în care a fost invocată astfel încât va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen., cuprinse în decizia penală nr. 217 din data de 15 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 alin. (1) lit. a), c)-h) din C. proc. pen., cuprinse în decizia penală nr. 217 din data de 15 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2020.