ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3064/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj la 18 noiembrie 2003, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâtele C.N.L.O. SA, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Gorj și Prefectura județului Gorj, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta C.N.L.O., singură sau în solidar cu celelalte pârâte la plata unor despăgubiri bănești reprezentând contravaloarea unui teren de 0.4 ha situat în punctul „La Șoseaua mare Sadoveanu”, pe teritoriul comunei Bălești, sat Cornești. Prin sentința civilă nr. 26 din 16 februarie 2004, Tribunalul Gorj a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de D.G.F.P.

Gorj și a admis acțiunea reclamantei, constatând că aceasta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 486.800.000 lei. Au fost obligate pârâtele în solidar la 5.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu este întemeiată, întrucât hotărârea judecătorească pronunțată în cauză trebuie să-i fie opozabilă acestui pârât, în situația în care reclamanta va opta pentru despăgubiri sub forma unor titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare. Pe fondul cauzei, s-a constatat că reclamanta P.E.

și-a dovedit calitatea de moștenitor legal al autoarei C.E., care a deținut în proprietate suprafața de 0,40 ha teren situată în punctul „Cornești”, pe teritoriul comunei Vălești, sat Cornești, preluată de către stat în baza H.C.M. 308/1953 și transmisă G.A.C. Cornești (transformat în I.A.S. Cornești) și apoi SC C. SA Târgu Jiu. Prin Ordinul nr. 6 din 11 februarie 1992 terenul în litigiul a fost transmis în administrarea RA L. Târgu Jiu, în scopul edificării unor gospodării particulare pentru persoanele fizice afectate de lucrările miniere din bazinul carbonifer Jilț. S-a reținut că terenul în litigiu nu mai poate fi restituit în natură, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea 10/2001.

Împotriva sentinței menționate au declarat apel atât reclamanta P.E., cât și pârâții D.G.F.P. Gorj în nume propriu și în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, Prefectura Județului Gorj și S.N.L.O. SA Târgu Jiu. Reclamanta a criticat hotărârea susținând că dispozitivul acesteia este neclar și nu poate fi executat, întrucât nu s-a stabilit cine este debitorul obligației stabilite prin hotărâre și categoria de măsuri reparatorii în echivalent. Prin declarația din 16 iunie 2004, reclamanta a arătat că înțelege să își retragă apelul, astfel că prin încheierea de la aceeași dată, Curtea de Apel Craiova a luat act de renunțarea acesteia la apelul declarat împotriva sentinței primei instanțe.

Pârâta D.G.F.P. Gorj a criticat sentința pentru greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât, în cadrul litigiilor având ca obiect Legea 10/2001, acesta poate fi citat doar în cazurile prevăzute de art. 26 alin. (3) și art. 31 alin. (4) din lege. Pârâta Prefectura Județului Gorj a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată, alături de celelalte pârâte, în condițiile în care această instituție are obligația să soluționeze notificarea cu care a fost investită în cazul în care persoana îndreptățită solicită măsuri reparatorii în echivalent bănesc.

Pârâta S.N.L.O. SA nu și-a motivat apelul, iar la 4 iunie 2004 a formulat o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de intimat-pârât a Complexului Energetic Turceni, acesta având calitate procesuală pasivă, ca urmare a reorganizării societății, intervenite prin H.G. 103 din 19 ianuarie 2004. Prin încheierea din 25 august 2004, în baza dispozițiilor art. 64 C. proc. civ. s-a dispus citarea în cauză în calitate de intimată-pârâtă a SC C.E. Turceni SA, în calitate de succesor în drepturi a C.N.L.O. S.A .Târgu Jiu. Prin decizia civilă nr. 2906 din 15 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a respins ca tardiv apelul pârâtei SC C.E. Turceni S.A. și ca nefondate apelurile declarate de Prefectura județului Gorj și D.G.F.P.

Gorj în nume propriu și în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Prin considerentele deciziei s-a reținut că apelul declarat de S.C. C.N.L.O. Târgu Jiu (în prezent SC C.E. Turceni S.A. ) a fost formulat cu depășirea termenului de 15 zile prevăzute de art. 284 alin. (1) C. proc. civ., fiind înregistrat la 5 aprilie 2004, deși hotărârea apelată a fost comunicată la 17 martie 2004. În ceea ce privește apelul declarat de pârâta D.G.F.P. în nume propriu și în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice s-a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în motivarea acestuia este nefondată întrucât pârâta deținătoare este o companie cu capital integral de stat, astfel încât măsurile reparatorii în echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital se acordă de către Statul Român.

Apelul declarat de pârâta Prefectura Județului Gorj a fost apreciat ca nefondat, reținându-se că acesta a fost corect obligată la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 274 C. proc. civ., întrucât acțiunea promovată de reclamantă a fost admisă. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs la 1 octombrie 2004 D.G.F.P. Gorj în nume propriu și în numele și pentru Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, pârâta a susținut că argumentele reținute de instanța de apel prin considerentele deciziei recurate în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în sensul că pârâta deținătoare a terenului în litigiu este o companie cu capital integral de stat, sunt nejustificate, în speță, neregăsindu-se nici una dintre cele două situații în care Ministerul Finanțelor Publice poate fi chemat în judecată ca reprezentant al Statului Român. Analizând recursul, în limita motivului de nelegalitate invocat care face posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se constată că este întemeiat. Motivarea instanței de apel, că Statul Român are calitate procesuală pasivă, deoarece deținătoarea terenului în litigiu, pârâta SC C.E.

Turceni S.A. este o companie cu capital integral de stat, este eronată. Se face astfel confuzie între calitatea procesuală a Statului Român, vizând legitimarea acestuia de a figura ca parte în litigiul dedus judecății și calitatea de subiect de drept civil a Statului Român, ce implică aptitudinea sa de a avea drepturi și obligații civile, prin încheierea de acte juridice civile, de către organele prevăzute de lege. Faptul că unitatea deținătoare este o companie cu capital de stat, respectiv C.N.L.O. S.A., în prezent SC C.E. Turceni, nu conferă statului legitimarea procesuală necesară pentru a figura ca parte în litigiul având ca obiect Legea nr. 10/2001. Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu poate sta în proces decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de Legea 10/2001.

Conform art. 26 alin. (3) din lege, în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, iar conform art. 31 alin. (4), dacă persoana îndreptățită a optat prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat și Ministerul Finanțelor Publice. Deoarece, în speță, nu se regăsesc ipotezele textelor de citate, Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă. În consecință, reținându-se că s-au aplicat greșit dispozițiile legii în ceea ce privește soluționarea excepției menționate, urmează ca, în temeiul art. 314 C. proc.

civ., să se admită recursul și să se caseze în parte decizia nr. 2906 din 15 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, și sentința civilă nr. 26 din 16 februarie 2004 a Tribunalului Gorj, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate de reclamanta P.E. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P. Gorj. Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de D.G.F.P. Gorj în nume propriu și în numele și pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Casează în parte decizie civilă nr. 2906 din 15 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, și sentința civilă nr. 26 din 16 februarie 2004 a Tribunalului Gorj. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive și respinge acțiunea formulată de reclamanta P.E. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice D.G.F.P. Gorj. Menține restul dispozițiilor deciziei și ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi