ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3064/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Tribunalul Gorj la 18 noiembrie 2003, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe

pârâtele C.N.L.O. SA, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P.

Gorj și Prefectura județului Gorj, solicitând ca prin hotărârea ce se va

pronunța să fie obligată pârâta C.N.L.O., singură sau în solidar cu celelalte

pârâte la plata unor despăgubiri bănești reprezentând contravaloarea unui teren

de 0.4 ha situat în punctul „La Șoseaua mare Sadoveanu”, pe teritoriul comunei

Bălești, sat Cornești.

Prin sentința civilă nr. 26 din 16

februarie 2004, Tribunalul Gorj a respins excepția lipsei calității procesuale

pasive invocată de D.G.F.P. Gorj și a admis acțiunea reclamantei, constatând că

aceasta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de

486.800.000 lei.

Au fost obligate pârâtele în solidar

la 5.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a

Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu este întemeiată, întrucât

hotărârea judecătorească pronunțată în cauză trebuie să-i fie opozabilă acestui

pârât, în situația în care reclamanta va opta pentru despăgubiri sub forma unor

titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.

Pe fondul cauzei, s-a constatat că

reclamanta P.E. și-a dovedit calitatea de moștenitor legal al autoarei C.E.,

care a deținut în proprietate suprafața de 0,40 ha teren situată în punctul

„Cornești”, pe teritoriul comunei Vălești, sat Cornești, preluată de către stat

în baza H.C.M. 308/1953 și transmisă G.A.C. Cornești (transformat în I.A.S.

Cornești) și apoi SC C. SA Târgu Jiu. Prin Ordinul nr. 6 din 11 februarie 1992

terenul în litigiul a fost transmis în administrarea RA L. Târgu Jiu, în scopul

edificării unor gospodării particulare pentru persoanele fizice afectate de

lucrările miniere din bazinul carbonifer Jilț.

S-a reținut că terenul în litigiu nu

mai poate fi restituit în natură, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile

art. 9 alin. (2) din Legea 10/2001.

Împotriva sentinței menționate au

declarat apel atât reclamanta P.E., cât și pârâții D.G.F.P. Gorj în nume

propriu și în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor

Publice, Prefectura Județului Gorj și S.N.L.O. SA Târgu Jiu.

Reclamanta a criticat hotărârea

susținând că dispozitivul acesteia este neclar și nu poate fi executat,

întrucât nu s-a stabilit cine este debitorul obligației stabilite prin hotărâre

și categoria de măsuri reparatorii în echivalent.

Prin declarația din 16 iunie 2004,

reclamanta a arătat că înțelege să își retragă apelul, astfel că prin

încheierea de la aceeași dată, Curtea de Apel Craiova a luat act de renunțarea

acesteia la apelul declarat împotriva sentinței primei instanțe.

Pârâta D.G.F.P. Gorj a criticat

sentința pentru greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale

pasive a Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice,

întrucât, în cadrul litigiilor având ca obiect Legea 10/2001, acesta poate fi

citat doar în cazurile prevăzute de art. 26 alin. (3) și art. 31 alin. (4) din

lege.

Pârâta Prefectura Județului Gorj a

criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul obligării sale la plata

cheltuielilor de judecată, alături de celelalte pârâte, în condițiile în care

această instituție are obligația să soluționeze notificarea cu care a fost

investită în cazul în care persoana îndreptățită solicită măsuri reparatorii în

echivalent bănesc.

Pârâta S.N.L.O. SA nu și-a motivat

apelul, iar la 4 iunie 2004 a formulat o cerere prin care a solicitat

introducerea în cauză în calitate de intimat-pârât a Complexului Energetic

Turceni, acesta având calitate procesuală pasivă, ca urmare a reorganizării

societății, intervenite prin H.G. 103 din 19 ianuarie 2004.

Prin încheierea din 25 august 2004,

în baza dispozițiilor art. 64 C. proc. civ. s-a dispus citarea în cauză în

calitate de intimată-pârâtă a SC C.E. Turceni SA, în calitate de succesor în

drepturi a C.N.L.O. S.A .Târgu Jiu.

Prin decizia civilă nr. 2906 din 15

septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a respins ca tardiv

apelul pârâtei SC C.E. Turceni S.A. și ca nefondate apelurile declarate de

Prefectura județului Gorj și D.G.F.P. Gorj în nume propriu și în numele

Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin considerentele deciziei s-a

reținut că apelul declarat de S.C. C.N.L.O. Târgu Jiu (în prezent SC C.E. Turceni

S.A. ) a fost formulat cu depășirea termenului de 15 zile prevăzute de art. 284

alin. (1) C. proc. civ., fiind înregistrat la 5 aprilie 2004, deși hotărârea

apelată a fost comunicată la 17 martie 2004.

În ceea ce privește apelul declarat

de pârâta D.G.F.P. în nume propriu și în numele Statului Român, reprezentat

prin Ministerul Finanțelor Publice s-a apreciat că excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată în motivarea acestuia este nefondată întrucât pârâta

deținătoare este o companie cu capital integral de stat, astfel încât măsurile

reparatorii în echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite

exclusiv în procesul de privatizare, sau acțiuni la societățile comerciale

tranzacționate pe piața de capital se acordă de către Statul Român.

Apelul declarat de pârâta Prefectura

Județului Gorj a fost apreciat ca nefondat, reținându-se că acesta a fost

corect obligată la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 274 C. proc.

civ., întrucât acțiunea promovată de reclamantă a fost admisă.

Împotriva deciziei menționate a

declarat recurs la 1 octombrie 2004 D.G.F.P. Gorj în nume propriu și în numele

și pentru Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice,

criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

Prin motivele de recurs, pârâta a

susținut că argumentele reținute de instanța de apel prin considerentele

deciziei recurate în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității

procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în

sensul că pârâta deținătoare a terenului în litigiu este o companie cu capital

integral de stat, sunt nejustificate, în speță, neregăsindu-se nici una dintre

cele două situații în care Ministerul Finanțelor Publice poate fi chemat în

judecată ca reprezentant al Statului Român.

Analizând recursul, în limita

motivului de nelegalitate invocat care face posibilă încadrarea în art. 304

pct. 9 C. proc. civ. se constată că este întemeiat.

Motivarea instanței de apel, că

Statul Român are calitate procesuală pasivă, deoarece deținătoarea terenului în

litigiu, pârâta SC C.E. Turceni S.A. este o companie cu capital integral de

stat, este eronată. Se face astfel confuzie între calitatea procesuală a

Statului Român, vizând legitimarea acestuia de a figura ca parte în litigiul

dedus judecății și calitatea de subiect de drept civil a Statului Român, ce

implică aptitudinea sa de a avea drepturi și obligații civile, prin încheierea

de acte juridice civile, de către organele prevăzute de lege.

Faptul că unitatea deținătoare este

o companie cu capital de stat, respectiv C.N.L.O. S.A., în prezent SC C.E. Turceni,

nu conferă statului legitimarea procesuală necesară pentru a figura ca parte în

litigiul având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Statul Român prin Ministerul

Finanțelor Publice nu poate sta în proces decât în cazurile expres și limitativ

prevăzute de Legea 10/2001.

Conform art. 26 alin. (3) din lege,

în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana

îndreptățită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor

Publice, iar conform art. 31 alin. (4), dacă persoana îndreptățită a optat prin

cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de

privatizare, va fi citat și Ministerul Finanțelor Publice.

Deoarece, în speță, nu se regăsesc

ipotezele textelor de citate, Statul Român, reprezentat de Ministerul

Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă.

În consecință, reținându-se că s-au

aplicat greșit dispozițiile legii în ceea ce privește soluționarea excepției

menționate, urmează ca, în temeiul art. 314 C. proc. civ., să se admită

recursul și să se caseze în parte decizia nr. 2906 din 15 septembrie 2004 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă, și sentința civilă nr. 26 din 16

februarie 2004 a Tribunalului Gorj, în sensul admiterii excepției lipsei

calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate de reclamanta P.E.

în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P.

Gorj.

Se vor menține celelalte dispoziții

ale deciziei și sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de D.G.F.P.

Gorj în nume propriu și în numele și pentru Statul Român prin Ministerul

Finanțelor Publice.

Casează în parte decizie civilă nr. 2906

din 15 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, și sentința

civilă nr. 26 din 16 februarie 2004 a Tribunalului Gorj.

Admite excepția lipsei calității

procesuale pasive și respinge acțiunea formulată de reclamanta P.E. în

contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice D.G.F.P. Gorj.

Menține restul dispozițiilor

deciziei și ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi