ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2361/2011

Ședința publică de la 16 iunie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr. 4613/110/2007, Tribunalul Bacău, secția comercială și contencios administrativ, a admis excepția lipsei calității de reprezentant a SC P. SRL Bacău a numitei T.E., invocată de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău și chemata în garanție SC R. SRL Bacău și a anulat acțiunea formulată de reclamanta SC P. SRL Bacău prin administrator T.E.; a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei în interes propriu T.E. și a respins pentru lipsa calității procesuale active cererea de intervenție în nume propriu formulată de aceasta; a respins cererea de chemare în garanție a SC R.C.

SRL Bacău formulată de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău ca nefondată. Instanța de fond în considerentele sentinței, a reținut că cererea principală viza evacuarea pârâtei din spațiul comercial situat în Bacău, în baza titlului de proprietate reprezentat de sentința civilă nr. 356 din 29 septembrie 2005, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bacău. Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție împotriva SC R. SRL, precizând că deține spațiul de la această societate, titular al dreptului de proprietate asupra aceluiași spațiu. A formulat, totodată, o cerere de arătare a titularului dreptului, iar prin întâmpinare, a invocat o serie de excepții și a cerut respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

Instanța a apreciat ca fondată excepția lipsei calității de reprezentant al SC P. SRL Bacău a numitei T.E., motivat de faptul că societatea a fost dizolvată prin sentința civilă nr. 1534 din 11 decembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 8657/2000, pentru nemajorarea capitalului social, radierea din Registrul Comerțului intervenind la data de 9 mai 2006, conform mențiunii nr. 15072. S-a mai reținut că deși acțiunea a fost formulată anterior radierii societății comerciale, dizolvarea în care intrase societatea atrăgea deschiderea procedurii de lichidare; or, acțiunea în evacuare introdusă de societate prin T.E. excede operațiunii de lichidare.

Instanța de fond a admis și excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei T.E., motivat de faptul că societatea avea la constituire doi asociați, iar în urma intervenirii decesului unuia dintre asociați, reclamanta nu a efectuat demersuri pentru transformarea societății în societate cu asociat unic; de asemenea, s-a reținut că la data formulării cererii de intervenție în interes propriu, societatea era radiată din registrul comerțului. Cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC A.G.N. G. SRL împotriva SC R. SRL a fost respinsă pe considerentul că nu funcționează obligația de garanție, nefiind îndeplinite prevederile art. 60 alin. (1) C. proc. civ. Excepția tardivității cererii de chemare în garanție, invocată de reclamantă a fost analizată din perspectiva prevederilor art. 61 alin. (1) C. proc.

civ., constatându-se că această cerere a fost depusă o dată cu întâmpinarea; de altfel, depunerea ei la un alt termen nu ar fi atras sancțiunea tardivității, ci doar consecința judecării ei separat de cererea principală. Față de modul de soluționare a excepțiilor, expuse anterior, instanța a apreciat că nu se mai impune analiza celorlalte excepții invocate în cauză, vizând lipsa capacității procesuale de folosință a SC P. SRL și inadmisibilitatea cererii de arătare a titularului dreptului; din același considerent nu a mai fost analizată nici cererea reconvențională formulată de SC R. SRL și cererea de arătarea titularului dreptului. Chemata în garanție SC R. SRL a formulat cerere de completare a sentinței civile nr. 1062/2008, motivat de faptul că judecătorul fondului nu s-a pronunțat cu privire la cererea reconvențională formulată în cauză.

Prin sentința civilă nr. 162 din 29 aprilie 2009, Tribunalul Bacău a admis cererea de completare a sentinței civile nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 și a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de SC R. SRL. S-a reținut incidența prevederilor art. 281 2 alin. (1) C. proc. civ.; pe fondul cererii reconvenționale s-a reținut că doar pârâtul poate formula o asemenea cerere, SC R. SRL neavând o asemenea calitate și că nu a fost administrată nicio probă pentru dovedirea cererii reconvenționale. Împotriva sentinței civile nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 au formulat apel reclamanta SC P. SRL, intervenienta T.E. și chemata în garanție SC R. SRL. Chemata în garanție SC R. SRL a formulat apel și împotriva sentinței civile nr. 162 din 29 aprilie 2009 pe care a criticat-o tot raportat la faptul că judecătorul fondului nu s-ar fi pronunțat cu privire la cererea reconvențională, deși achitase o taxă de timbru considerabilă.

Prin decizia nr. 58 din 30 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de reclamanta SC P. SRL Bacău și a schimbat în parte sentința nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și evacuării pârâtei SC A.G.N. G. SRL Bacău din spațiul comercial situat în Bacău; a anulat ca netimbrat apelul declarat de chemata în garanție SC R. SRL Bacău împotriva aceleiași sentințe și a respins ca nefondat apelul declarat de chemata în garanție împotriva sentinței civile nr. 162 din 29 aprilie 2009; a menținut sentința civilă nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 în ce privește respingerea cererii de chemare în garanție.

Completul de apel a apreciat greșita soluționare a excepției lipsei calității de reprezentant al SC P. SRL Bacău a numitei T.E., reținând că împrejurarea dizolvării și radierii societății nu exclude dreptul asociatului de reprezentant al societății, precum și acela de a avea calitate procesuală activă în protejarea patrimoniului societății. S-a mai reținut că după dizolvarea societății nu a fost numit un lichidator, astfel încât nu a încetat mandatul de reprezentant al lui T.E. Pentru aceleași considerente, instanța de apel a apreciat ca fiind greșit soluționată și excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei T.E. și că nu se impune aplicarea prevederilor art. 297 C. proc. civ., dată fiind vechimea cauzei, înregistrată pe rolul instanțelor în anul 2005, precum și faptul că a mai suferit o casare cu trimitere spre rejudecare, apreciindu-se că o nouă casare cu trimitere spre rejudecare ar fi pur formală.

Curtea de Apel Bacău a constatat neîndeplinirea obligației legale de timbrare de către chemata în garanție SC R. SRL Bacău, timbraj necesar pentru soluționarea căii de atac declarate împotriva sentinței civile nr. 1062 din 5 noiembrie 2008, astfel că au dispus anularea acestei cereri. Apelul declarat de chemata în garanție împotriva sentinței civile nr. 162 din 29 aprilie 2009 a fost apreciat ca neîntemeiat, instanța reținând că dată fiind respingerea cererii reconvenționale de către judecătorul fondului, nu puteau fi acordate cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru aferentă acestei cereri. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 2145 din 8 iunie 2010 a admis recursurile declarate de pârâta SC A.G.N.

G. SRL Bacău și chemata în garanție SC R. SRL Bacău împotriva deciziei nr.58 din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pe care a casat-o și a trimis cauza la aceeași instanță pentru rejudecare. Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia comercială nr. 101 din 30 noiembrie 2010 a admis apelul formulat de intervenienta în nume propriu - T.E. și de S.C. R. S.R.L. Bacău în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A.G.N. G. S.R.L. Bacău. A desființat sentințele 1062 din 5 noiembrie 2008 și 162 din 29 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 4613/110/2007 și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

A respins apelul formulat de reclamanta S.C. P. & Co S.R.L. Bacău declarat împotriva acelorași sentințe ca fiind formulat de o persoană fără capacitate de folosință. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele: În fapt, SC P. & Co S.R.L. s-a constituit cu doi asociați, P.M. și T.E. și că potrivit art. 15 din contractul de societate, aceasta a fost administrată de ambii asociați, cu competență nelimitată, iar în anul 1994 a decedat asociatul și administratorul P.M. Prin sentința 1543 din 11 decembrie 2000 s-a dispus dizolvarea societății ca urmare a nemajorării capitalului social conform art. VI alin. (1) O.U.G. 32/1997, iar la data de 20 martie 2006 S.C. P. S.R.L.

a formulat cererea de evacuare a S.C. A.G.N. Grup S.R.L. pe cale de ordonanță președințială, iar în data de 17 mai 2006 reclamanta și-a modificat cererea solicitând evacuarea pe calea dreptului comun. În data de 9 mai 2006 societatea reclamantă a fost radiată din oficiu, conform art. 31 din Legea 359/2004, iar la data de 14 iunie 2006 T.E. a solicitat să fie menționată în calitate de reclamantă alături de societate, instanța calificând cererea sa ca pe o cerere de intervenție în interes propriu. Așadar, față de dispozițiile art. 228 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, societatea reclamantă putea să-și asume drepturi și obligații în interesul lichidării, instanța reținând că aceasta a formulat acțiunea cu respectarea limitei capacității de exercițiu a acesteia la data formulării cererii având calitate procesuală activă.

Promovarea acțiunii în numele societății de către administratorul acesteia poate angaja răspunderea acestuia față de societatea comercială însă nu constituie un motiv de nulitate a actului de procedură efectuat de societatea reclamantă prin administratorul statutar. Față de dispozițiile art. 237 alin. (10) din Legea nr. 31/1990 instanța a reținut că prin radierea reclamantei, deși aceasta a pierdut capacitatea procesuală, drepturile procesuale ale acesteia s-au transmis asociaților, aceștia urmând să exercite în nume propriu toate drepturile și obligațiile referitoare la bunul aflat în litigiu, astfel că T.E. are calitate procesuală activă, aceasta având calitate de reclamantă, și cum acțiunea în evacuare este un act administrativ, acesta poate fi exercitat de oricare coproprietar, când bunul se află într-un asemenea regim de proprietate.

A constatat că S.C. P. & Co S.R.L. nu mai are personalitate juridică și că aceasta nu mai poate să-și exercite drepturile procesuale, capacitatea de folosință a acesteia încetând. Referitor la apelurile formulate de S.C. R. S.R.L., instanța a reținut că instanța de fond, deși prin sentința 162/2009 a respins cererea ca nefondată, în fapt, așa cum rezultă din considerente cererea nu a fost soluționată în fond deoarece chematul în garanție nu ar putea formula cerere reconvențională, sub acest aspect criticile apelantei formulate în cele două cereri de apel apar ca fondate. Împotriva menționatei decizii, pârâta S.C. A.G.N. G. S.R.L. Bacău a declarat recurs, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond respingerea apelului formulat de intervenienta T.E. ca nefondat. În criticile formulate, recurenta intervenientă a susținut în esență următoarele: - în mod greșit Curtea de Apel Bacău a admis apelul formulat de intervenienta în nume propriu T.E., respingând excepțiile invocate de societatea sa în fața instanței de fond, respectiv excepția lipsei calității de reprezentant al societății în persoana numitei T.E. și excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei T.E. Recurenta pârâtă a susținut că instanța de apel a pornit de la o premisă eronată, considerând că T.E.

are calitatea de reclamantă în cauză, fără să aibă în vedere că cererea era informă, fiind formulată și semnată de avocatul reclamantei SC P. & Co SRL Bacău, societate care era dizolvată și radiată în momentul formulării cererii, aceasta nemaiavând capacitate procesuală, cu atât mai mult cu cât în statutul său nu a existat nici o prevedere expresă ca la decesul unui asociat, societatea poate să-și continue activitatea ca un SRL, cu unic asociat. - greșit a calificat instanța de apel acțiunea sa în evacuare ca fiind un act de administrare care se poate exercita de orice coproprietar, cu atât mai mult cu cât între așa-zisele reclamante nu au existat niciodată raporturi juridice locative care să izvorască dintr-un contract.

Înalta Curte în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., a luat în examinare excepția nulității recursului. Deși recurenta pârâtă formulează critici se reține că acestea nu fac referire la dispozițiile art. 304 C. proc. civ., iar dezvoltările motivelor de recurs făcute nu indică în mod concret dispoziția legală încălcată sau greșit aplicabilă, astfel că acestea nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să conducă la casarea sau modificarea hotărârii atacate, și nici nu pot face obiectul controlului de legalitate. Conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres la pct. 1-9, iar potrivit dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Cum din criticile dezvoltate în scris în motivarea recursului nu rezultă greșita aplicare și interpretare a vreunei dispoziții legale de către instanța de apel, mărginindu-se să reia relatarea situației de fapt, aserțiuni a căror încadrare din oficiu într-unul din motivele prevăzute de legea procedurală este imposibilă, cu aplicarea art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ. urmează a se constata nulitatea recursului pârâtei. Analizând recursul pârâtei și din perspectiva prevederilor art. 304 1 C. proc. civ. nu se constată existența altor aspecte de natură a conduce la casarea sau modificarea hotărârii din apel. Cum în cauză nu se identifică nici motive de ordine publică de natura celor prevăzute la art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și va constata nul recursul declarat de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău. La data de 15 iunie 2011, recurenta pârâtă a depus prin fax precizări la motivele de recurs. Potrivit art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel, iar recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs [art. 303 alin. (1) C. proc.

civ.]. Față de aceste prevederi, precizările făcute de recurenta pârâtă depuse la dosar, nu vor fi examinate, acestea fiind depuse cu depășirea termenului legal de 15 zile. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitarea cererii de recurs formulată de pârâta SC A.G.N. G. SRL BACĂU împotriva deciziei nr. 101 din 30 noiembrie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2011.