ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3908/2011

Asupra recursurilor penale de față; Prin sentința penală nr. 271 din 2 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 320 1 alin. (8) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul S.V. la pedeapsa de 1 an închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) și c) C. pen. În conformitate cu art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția inculpatului de la 06 martie 2011 la zi. În virtutea art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. În baza art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 320 1 alin. (8) C. proc.

pen., a fost condamnat inculpatul G.I.A. la pedeapsa de 1 an închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 320 1 alin. (8) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.D.M. la pedeapsa de 1 an închisoare. În temeiul art. 86 1 și 86 2 C. pen., s-a dispus suspendare executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani. În conformitate cu art. 86 3 C. pen.

pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la 2 luni (la începutul primei zi de marți a lunii respective) la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 86 4 C. pen. în sensul că nerespectarea, cu rea-credință, a măsurilor susmenționate, atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 320 1 alin. (8) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata G.T. la pedeapsa de 1 an închisoare. În temeiul art. 86 1 și 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani. În conformitate cu art. 86 3 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la 2 luni (la începutul primei zi de marți a lunii respective) la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; S-au pus în vedere inculpatei prevederile art. 86 4 C. pen.

în sensul că nerespectarea, cu rea-credință, a măsurilor susmenționate, atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 320 1 alin. (8) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata S.E.C. la pedeapsa de 1 an închisoare. În temeiul art. 86 1 și 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani. În conformitate cu art. 86 3 C. pen.

pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la 2 luni (la începutul primei zi de marți a lunii respective) la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. S-au pus în vedere inculpatei prevederile art. 86 4 C. pen. în sensul că nerespectarea, cu rea-credință, a măsurilor susmenționate, atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la câte 20.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. - Serviciul Teritorial București, din 29 martie 2011, emis în Dosarul nr. 81/P//2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților S.V. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și G.I.A., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, precum și punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților T.D.M., G.T.

și S.E.C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În actul de inculpare s-a reținut în sarcina inculpaților următoarea situație de fapt: Inculpatului S.V. i se impută că a pretins suma de 6.000 euro, primind suma de 3.500 euro și 10.300 RON, de la familia coinculpatului G.I.A. pentru a interveni pe lângă un angajat din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici", cu scopul de a obține un rezultat al alcoolemiei care să-l favorizeze pe acesta în dosarul în care este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra acestei persoane.

Inculpatul G.I.A. este acuzat că ar fi remis suma de 3.500 euro și 10.300 RON, prin intermediul inculpaților T.D.M., G.T. și S.E.C., inculpatului S.V. care l-a lăsat să creadă că are influență asupra unui angajat din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici", pentru a-l determina să facă un act, mai precis recalcularea alcoolemiei, ce intră în atribuțiile sale de serviciu. Inculpaților T.D.M., S.C.E. și G.T. li se impută că l-au ajutat pe inculpatul G.I.A. să îl contacteze pe coinculpatul S.V., să stabilească detaliile referitoare la obținerea unui rezultat redus al alcoolemiei, remițându-i acestuia suma de 3.500 euro și 10.300 RON cu scopul ca acesta să contacteze un angajat al I.M.L., pe lângă care coinculpatul a lăsat să se creadă că are influență pentru a-l determina să facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Actul de sesizare se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu, de constatare a infracțiunilor flagrante, de transcriere a convorbirilor telefonice și a celor purtate în mediul ambiental, notă privind supravegherea operativă asupra inculpaților S. și T., declarațiile inculpaților și ale martorilor și copii ale contractelor de asistență juridică, adrese de la IML și Baroul București. În cursul urmăririi penale, inculpatul S.V. a învederat cu prilejul audierii sale că nu a promis învinuiților încă de la început faptul că va putea obține un rezultat al alcoolemiei situat sub limita de 0,8%o, însă ulterior s-a angajat să le rezolve problema, fără a da, însă, detalii cu privire la ce urmează să facă sau cui va da suma de 6.000 euro pretinsă de la învinuiți.

De asemenea, în seara zilei de 06 martie 2011, la întâlnirea pe care inculpatul a avut-o cu învinuiții în incinta restaurantului „L.", i-a confirmat învinuitei G.T., la întrebarea acesteia, că „se rezolvă 100%”. Inculpatul G.I.A. a declarat că a aflat de coinculpatul S.V. de la martorul S.M., încarcerat ca și el în Centrul de Reținere și Arest Preventiv nr. 1, care i l-a recomandat ca avocat în stare a-i rezolva problema cu alcoolemia, pentru care fusese arestat preventiv pentru că, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a condus autoturismul marca BMW 525 pe drumurile publice, iar pe șos. A. a pierdut controlul volanului și a produs un accident de circulație soldat cu decesul a două persoane.

În aceste circumstanțe, martorul i-a dat inculpatului G.Ș. numărul de telefon al avocatului S.V. pe care acesta, la rândul său, l-a dat prietenei sale, inculpata S.E.C. cu ocazia vizitei efectuate de aceasta, în prezența inculpatei G.T., la centrul de detenție, știind că acest avocat îl poate ajuta cu scăderea alcoolemiei. Inculpatul G.I.A. a declarat că a aflat ce s-a întâmplat la întâlnirile dintre ceilalți învinuiți și inculpatul S.V., din cele relatate de către inculpatul T.D.M. cunoscând că, dacă inițial inculpatul nu a dat un răspuns problemei ridicate, la a treia întâlnire a garantat că va obține reducerea alcoolemiei sub 0,80%o cu ajutorul unei persoane din cadrul I.M.L „Mina Minovici", fără a preciza, însă vreun nume.

Pentru aceasta, inculpatul a pretins inițial suma de 4.000 euro, apoi suma de 6.000 euro. Inculpatul a menționat că de strângerea acestei sume s-au ocupat, din câte știe, T.D.M. și mama sa, G.T., inculpata S.E.C. fiind cea care l-a anunțat că au reușit să facă rost de întreaga sumă necesară. Inculpații T.D.M. și G.T. au confirmat declarațiile făcute de coinculpații G. și S., referitoare la modul în care acesta a intrat în posesia numărului de telefon al inculpatului S.V. și la motivul pentru care era necesar să-l contacteze pe acesta. În faza cercetării judecătorești au fost audiați toți inculpații.

Inculpații S. și G., deși au declarat că-și recunosc vinovăția, prin cele învederate cu prilejul audierii au încercat să-și minimizeze activitatea infracțională, primul susținând că nu și-a exercitat decât atribuțiile sale de avocat, care-l îndrituiau să solicite efectuarea expertizei, iar cel de-al doilea că nu a cunoscut alte detalii ale angajării ca avocat a inculpatului S., în afara obținerii unei alcoolemii scăzute. Inculpații T.D.M., G.T. și S.E.C. au recunoscut învinuirile care li se aduc în forma expusă în actul de inculpare. Față de poziția procesuală a celor doi inculpați, S. și G., Curtea a apreciat că se impune audierea martorilor din acte, pentru ca la termenul de administrare, înainte însă de începerea cercetării judecătorești, aceștia să revină asupra declarațiilor și să-și recunoască vinovăția, astfel cum a fost stabilită în actul de sesizare.

Curtea apreciază că inculpaților le sunt aplicabile disp. art. 320 1 C. proc. pen., recunoașterea acestora intervenind înainte de declanșarea administrării probatoriului. În atare condiții, Curtea consideră că din probele administrate, în faza de urmărire penală și necontestate de inculpați, reiese următoarea situație de fapt dedusă judecății: La data de 10 februarie 2011, inculpatul G.I.A., arestat preventiv la data de 11 februarie 2011 pentru uciderea din culpă a două persoane în ziua de 10 februarie 2011, întrucât a condus având o alcoolemie ce depășea 0,80%o conform buletinului de analiză toxicologică nr. 305 din 10 februarie 2011 întocmit de I.M.L., mai precis o alcoolemie de 1,50 gr.%o., autoturismul marca B.M.W.

pierzând controlul volanului. După emiterea mandatului de arestare preventivă, inculpatul G.I.A. a fost încarcerat la Centrul de Reținere și Arest Preventiv nr. 1, unde se afla și martorul S.M. iar la o săptămână după arestare inculpatul l-a întrebat pe acesta dacă nu cunoaște un avocat care l-ar putea ajuta să-i rezolve problema alcoolemiei, cu toate că era consiliat de avocatul ales B.V.V. Pentru că îl cunoștea pe inculpatul S.V., care l-a asistat în dosarul în care a fost cercetat, martorul S.M. i I-a recomandat pe acesta învinuitului G.I., spunându-i să discute cu avocatul menționat pentru a rezolva toate problemele pe care le are, inclusiv cele referitoare la alcoolemie. În aceste circumstanțe, S.M.

i-a dat numărul de telefon al avocatului S.V. pe care inculpatul G.I.A. la rândul său l-a dat prietenei sale, inculpata S.E.C. În aceste condiții, inculpatul G.I.A. i-a înmânat inculpatei S.E.C. numărul de telefon al inculpatului S.V., cu ocazia unei vizite efectuate la centrul de detenție, la care a participat și inculpata G.T. Cele două inculpate au menționat că inculpatul G.I.A. Ie-a relatat atunci că inculpatul S.V. este avocat, că i-a fost recomandat de un coleg de cameră și că-l poate ajuta, cu relațiile pe care le are la I.M.L. „Mina Minovici" pentru a obține un calcul retroactiv al alcoolemiei care să-i fie favorabil. Inculpata S. a primit numărul de telefon al inculpatului S.V.

și l-a dat inculpatului T.D.M., spunându-i că a fost la vorbitor la G.I.A., de la care a primit acest număr de telefon și explicându-i că acest avocat îl poate ajuta pe prietenul ei cu scăderea alcoolemiei, astfel încât să beneficieze de o pedeapsă mai mică pentru fapta pentru care este cercetat. Martorul B.V.V. a declarat și el că a fost căutat de către inculpatul T.D.M. în data de 25 februarie 2011, care i-a povestit despre faptul că a primit un număr de telefon de la G.I.A. al unei persoane care îl poate ajuta pe acesta să obțină un rezultat favorabil al alcoolemiei. După ce inculpatul T.D.M.. a primit numărul de telefon al inculpatului S.V., l-a sunat pe acesta și a stabilit cu el o întâlnire care a avut loc la Complexul comercial P. și la ea a luat parte și inculpata S.E.C., dar și martora B.A.M., prietena inculpatului T.D.M.

Cu acest prilej, cei doi inculpați i-au prezentat inculpatului S.V. situația inculpatului G.I.A., iar inculpata S.E.C. i-a explicat că doresc să îi ajute pentru ca G.I.A. să beneficieze de o alcoolemie redusă. Inculpatul S.V. a cerut câteva detalii legate strict de chestiunea alcoolemiei și a vrut să știe dacă s-a solicitat efectuarea unei recalculări a alcoolemiei. Inculpatul T.D.M. a menționat că l-a sunat pe avocatul B.V.V. pentru a afla acest lucru și, la răspunsul afirmativ al avocatului, inculpatul S.V. Ie-a precizat că nu va fi deloc ușor să-l ajute pe G.I.A., deoarece va fi nevoie ca Parchetul să aprobe o altă cerere de recalculare. La această primă întâlnire, inculpații nu au discutat în mod explicit despre ce urma să facă S.V.

pentru a-l ajuta pe G.I.A. și nici despre suma de bani necesară în schimbul sprijinului oferit de inculpat, dar motivul întâlnirii era clar: inculpatul S.V. a fost recomandat lui G.I.A. drept persoana care era capabilă să influențeze favorabil rezultatul alcoolemiei, inculpații T.D.M. și S.E.C. i-au furnizat datele pe care le cunoșteau la acel moment strict referitoare la chestiunea alcoolemiei, solicitându-i avocatului ajutorul pentru „rezolvarea problemei" lui G.I.A., iar inculpatul a cerut informațiile necesare în acest scop, conturând astfel cadrul în care urma să se manifeste sprijinul său în favoarea lui G.I.A. Martora B.A.M. a confirmat existența acestei prime întâlniri dintre T.D.M., S.E.C.

și inculpatul S.V., însă a precizat că nu a luat parte la discuția dintre ei, rămânând la o distanță de aproximativ 2 metri de locul în care se aflau cei trei. De asemenea, nu a auzit conținutul discuției, pentru că inculpatul S.V. vorbea foarte încet. Totuși, după ce întâlnirea s-a încheiat martora a aflat de la inculpații T.D.M. și S.E.C. că inculpatul S.V. urma să îl ajute pe învinuitul G.I.A. în sensul de a obține, la recalcularea alcoolemiei, un rezultat favorabil acestuia, ca să fie pus în libertate". A doua zi după această discuție, inculpatul T.D.M. și inculpata S.E.C. i-au furnizat inculpatului S.V. datele solicitate de acesta legate de stabilirea alcoolemiei lui G.I.A., stabilind ca S.V.

să îi anunțe dacă poate să îi ajute sau nu. Inculpatul T.D.M. a precizat că, în aceeași seară, discutând cu inculpatul S.V., i s-a pus în vedere de către acesta „că nu poate să alerge și să se intereseze gratis, dacă-l va putea ajuta pe I., astfel că e nevoie să plătească 500 euro pentru demersurile sale inițiale. Pentru plata sumei de 500 euro, inculpatul T.D.M. a luat legătura cu mama lui G.I.A., inculpata G.T., care a fost de acord să achite inculpatului această sumă. Imediat după discuția cu inculpata G.T., inculpatul T.D.M. l-a sunat pe inculpatul S.V. și, însoțit de inculpatele S.E.C. și G.T. s-a întâlnit cu acesta și s-au deplasat la un restaurant din cartierul Rahova. Aici, inculpatul S.V.

a primit suma de 250 euro, stabilindu-se ca a doua zi să primească diferența până la 500 euro. În schimbul acestei sume de bani, inculpatul s-a obligat să facă demersurile necesare pentru a obține aprobarea recalculării alcoolemiei lui G.I.A. Tot atunci, așa cum rezultă din declarația inculpatului T.D.M., a semnat și contractul de asistență juridică și împuternicirea avocațială, în calitate de reprezentant al lui G.I.A., inculpatul S.V. explicându-i că acest lucru este necesar pentru a avea acces la dosarul de urmărire penală care îl privea pe G.I. Contractul de asistență juridică, deși semnat de către inculpatul T.D.M., este unul formal încheiat, pentru a permite inculpatului întocmirea împuternicirii avocațiale, care să-i creeze posibilitatea de a vedea actele din dosarul de urmărire penală, astfel încât să cunoască problema cu care se confruntă.

Astfel cum se observă, acest contract nu are număr, nu este datat, nu are menționat obiectul prestației și nici cuantumul onorariului convenit. Cu privire la acest contract de asistență juridică, inculpatul T.D.M. a precizat că „se referea la suma de 500 euro pe care i-a cerut av. S.V. spunând că are mult de alergat, în sensul că trebuie să își ia notițe din dosar, să ceară procurorului o nouă recalculare a alcoolemiei pentru G.I., precum și pentru a merge la grefă la I. să îl învețe să spună ce a mâncat și a băut în noaptea premergătoare accidentului ..."și că l-a semnat el, pentru că G.T. și S.E.C. nu aveau la ele un act de identitate. În ziua următoare, inculpatul T.D.M. s-a întâlnit cu inculpatul S.V., căruia i-a dat și diferența de 250 euro, pentru ca inculpatul să înceapă demersurile pentru a obține efectuarea unei alte recalculări a alcoolemiei pentru G.I.A.

Martorul B.V.V. a precizat că a aflat de la inculpatul T.D.M. despre întâlnirile avute de acesta, împreună cu mama și prietena lui G.I.A., cu inculpatul S.V. și despre discuțiile purtate, constatând că inculpatul este avocat, că urma să se ocupe de efectuarea unei alte recalculări a alcoolemiei, pe baza altor date de consum decât cele furnizate de inculpatul G.I.A. până atunci și că urma să intervină pe lângă o persoană din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici" astfel încât recalcularea să fie favorabilă acestui inculpat. B.V.V. a menționat și faptul că, din cele relatate de către inculpatul T.D.M., a aflat că inculpatul S.V. era extrem de precaut, circumspect chiar, pentru că la prima întâlnire i-ar fi făcut un control corporal, pentru a constata că discuția lor nu este înregistrată.

În data de 28 februarie 2011, inculpatul S.V. s-a prezentat la D.G.P.M.B. -Brigada Poliției Rutiere, Biroul Cercetări Ucideri din Culpă pentru a depune împuternicirea avocațială pentru G.I.A. și pentru a studia dosarul. Martorul D.B.A., ofițerul de poliție care efectua urmărirea penală în cauză, a precizat că, știind că celălalt apărător ales al lui G.I.A., avocatul B.V.V., formulase cerere pentru a asista la toate actele de urmărire penală, l-a întrebat și pe inculpatul S.V. dacă înțelege să formuleze o astfel de cerere, însă răspunsul inculpatului a fost acela că pe el nu îl interesează decât aspectele legate de recalcularea alcoolemiei persoanei cercetate, nu și celelalte probleme. Având în vedere cele precizate de către inculpat, ofițerul de poliție l-a încunoștințat pe acesta că cercetările sunt avansate și s-a dispus încă din data de 22 februarie 2011 efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei, însă inculpatul S.V.

a susținut că, din cauza accidentului, este posibil ca G.I.A. să nu-și fi amintit exact cantitățile de alcool consumate, acesta fiind motivul pentru care s-ar impune încă o recalculare a alcoolemiei. Martorul l-a întrebat cu acest prilej pe inculpat dacă el consideră că, în acest caz, alcoolemia va fi sub 0,80%o, însă inculpatul a răspuns că expertiza va stabili acest lucru. D.B.A. i-a comunicat că, din punctul său de vedere, acest lucru nu este posibil. Astfel, rezultă încă o dată rolul clar și limitat pe care și l-a asumat inculpatul S.V., și anume obținerea unui rezultat al alcoolemiei de natură să-l favorizeze pe inculpatul G.I.A. Acest aspect a fost subliniat și de atitudinea ulterioară a inculpatului, care nici măcar nu a luat legătura cu G.I.A.

pentru a discuta despre situația sa juridică și care, în plus, când a fost înștiințat că în data de 07 martie 2011 are loc judecarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive față de G.I.A., a afirmat că nu participă la judecată și a solicitat să fie anunțat celălalt avocat care îl apăra pe G.I.A. După ce inculpatul S.V. a studiat o parte din dosarul în care era cercetat inculpatul G.I.A., a luat legătura cu inculpații T.D.M. și S.E.C. Din procesele verbale de transcriere a convorbirilor purtate între inculpatul T.D.M. și martorul B.V.V., căruia i-a relatat ce trebuie să facă inculpatul S.:„să înainteze o cerere pentru încă o recalculare și încă o declarație pe care să o dea I., pentru ca pe baza acestora „să se rezolve", contra sumei de 500 euro.

Odată aprobată o asemenea solicitare, inculpatul S.V. i-a promis inculpatului T.D.M. că rezultatul alcoolemiei va fi sub 0,80%o, însă în schimbul intervenției sale la I.M.L. pentru acest rezultat, a pretins suma de 5.000 euro („Ooo, dacă vă spun suma de bani vă ia capu, mai bine nu vă spun..", „5.000 de euro să iasă 08"). Tot inculpatul T.D.M. a justificat și cuantumul ridicat al sumei pretinse de inculpat, pentru că, așa cum aflat de la acesta, se percep anumite „tarife" în funcție de situația concretă, în cazul de față „3.000 fără mortăciuni, 5.000 că e cu mortăciuni, însă oricum, suma minimă este 4.000 de euro în acest caz, dar cuantumul exact îl va putea comunica după ce va obține aprobarea procurorului.

Inculpatul T.D.M. i-a comunicat inculpatei S.E.C. că a discutat cu martorul B.V.V. despre planurile pe care le făcuse cu inculpatul S.V. cu privire la G.I.A., astfel încât acesta să poată fi eliberat („... și i-am explicat cu avocatu' ăsta ce încerc eu, sau ce încercăm să facem și ... să fie bine ..."). Inculpata S.E.C. a menționat că inculpatul S.V. „ne-a dat înțeles că are relații la Institutul de Medicină Legală la care poate apela astfel încât rezultatul recalculării alcoolemiei ce va fi efectuată să fie unul favorabil lui G.I.A. iar în schimbul ajutorului acordat ne-a cerut o sumă de bani pe care urma să o dea funcționarilor de la I.M.L. pe care îi cunoaște, sumă pe care estimat-o la cel puțin 4.000 euro ...". După ce inculpatul S.V.

a studiat actele care îl interesau din Dosarul nr. 1402/P/2O11 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 5 București și a stabilit în mod clar cu inculpații T.D.M., S.E.C. și G.T. ce poate face, care sunt șansele de reușită, ce condiționează această reușită, dar și care este prețul intervenției sale, inculpata S.E.C. i-a transmis inculpatului T.D.M. un mesaj, pentru a ști cu certitudine cât cântărește un rezultat pozitiv al alcoolemiei: „bă dacă rezolvă cu alcoolemia nici atunci nu e posibil să îi dea drumul". Mesajul subliniază importanța unei expertize care să stabilească un nivel mult redus al alcoolemiei, de aceasta depinzând chiar libertatea inculpatului G.I.A. Și martora B.A.M. a cunoscut faptul că, în schimbul intervenției inculpatului S.V.

pe lângă persoane din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici" pentru stabilirea unui rezultat al alcoolemiei pentru G.I.A. situat sub limita de 0,80%o, acesta a pretins aproximativ 4.000 euro. Martora a precizat că acest lucru l-a aflat în urma unei discuții purtate cu inculpatele S.E.C. și G.T. la domiciliul acesteia din urmă. Din convorbirile telefonice purtate de către inculpatul T.D.M. cu inculpatul S.V. rezultă faptul că acesta din urmă nu era interesat de soarta așa-zisului său client, în speță G.I.A. (pe care, de altfel, nu l-a întâlnit niciodată până la momentul reținerii sale), ci era interesat de alte chestiuni, cărora putea să le răspundă doar inculpatul T.D.M. Și cum datele din Dosarul nr. 1402/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 5 București îi erau cunoscute inculpatului S.V., acesta și inculpatul T.D.M.

se întâlniseră până atunci de mai multe ori pentru a discuta, singura problemă care rămăsese nerezolvată în contextul obținerii rezultatului scontat al alcoolemiei era cea a banilor. În data de 03 martie 2011, la ora 08: 06:15, inculpatul T.D.M.. l-a apelat pe inculpatul S.V., apoi s-a întâlnit cu acesta. Discuția care a avut loc la această întâlnire a fost de natură să îl îngrijoreze pe inculpatul T.D.M., pentru că imediat după întâlnire, l-a apelat pe martorul B.V.V., solicitându-i o întrevedere pentru a vorbi. Cu acest prilej, inculpatul T. i-a spus că „e voba de cash ... mulți și ...", „îi vrea toți" „ca să se apuce de treabă", pentru că „am rezolvat, cum ar veni". În consecință, în seara zilei de 03 martie 2011, inculpații T.D.M., G.T.

și S.E.C., împreună cu martora B.A.M. s-au întâlnit cu martorul B.V.V. pentru a discuta despre strategia de apărare pentru G.I.A. în dosarul în care era cercetat pentru ucidere din culpă. Cu acest prilej, cei trei inculpați i-au relatat martorului B.V.V. despre discuțiile purtate cu inculpatul S.V. și despre faptul că acesta Ie-a garantat 100% că va obține un rezultat al alcoolemiei sub 0,80%o, însă suma pretinsă pentru aceasta s-a ridicat la 6.000 euro, aspecte evidențiate de declarațiile martorilor B.A.M. și B.V.V., coroborate cu procesul-verbal de transcriere a convorbirilor purtate în mediu ambiental în data de 03 martie 2011. Problema cu care se confruntau inculpații și pentru care au insistat să se întâlnească cu martorul B.V.V.

a fost aceea de a afla în mod cert cât valorează un rezultat mult redus al alcoolemiei lui G.I.A. cu privire la starea de libertate a acestuia. După discuția cu martorul B.V.V., inculpații T.D.M., S.E.C. și G.T. au luat legătura cu inculpatul S.V. și s-au întâlnit cu acesta. La întâlnire a luat parte și martora B.A.M., care a declarat că a auzit-o pe inculpata G.T. spunându-i inculpatului S.V. că nu poate să-i dea mai mult de 4.000 euro, iar de la unul dintre inculpați a aflat că inculpatul S. urma să le dea un răspuns în acest sens. Ulterior, în urma unei discuții cu inculpatul T.D.M., martora a aflat de la acesta că inculpatul S.V. nu a acceptat să primească suma de 4.000 euro și că a pretins suma de 6.000 euro, integral.

Potrivit celor declarate de către inculpatul T.D.M., inculpatul a garantat „rezolvarea problemei", fără a numi concret persoana care îl va sprijini în ginerea rezultatului urmărit, respectiv o alcoolemie sub limita de 0,80%o, însă pentru acest serviciu Ie-a pretins suma de 6.000 euro. Inculpatul T. a mai precizat că „Niciodată avocatul S.V. nu a nominalizat persoana din cadrul Institutului de Medicină Legală la care urma să intervină pentru obținerea rezultatului favorabil la recalcularea alcoolemiei pentru G.I.A., însă a precizat că are „blatul" la I.N.M.L. și poate să obțină acest rezultat în schimbul sumei de 6.000 de euro". Și inculpatul T.D.M. i-a relatat martorului B.V.V. despre „reușita" lor, din convorbirea telefonică din data de 04 martie 2011, ora 16:35:48 rezultând cu evidență că inculpatul S.V.

a promis în mod cert că va interveni pentru obținerea unui rezultat al alcoolemiei favorabil lui G.I.A., acesta fiind singurul lucru de care se va ocupa în dosar. Totodată, inculpatul i-a explicat martorului că duminică se va întâlni cu inculpatul pentru a-i da 4.000 euro din suma de 6.000 euro pretinsă și că nu va primi chitanță pentru banii ce-i va remite. După ce cu prilejul întâlnirii din data de 05 martie 2011 dintre inculpatul T.D.M. și inculpatul S.V. s-a clarificat problema plății, în sensul că suma pretinsă de către inculpat trebuia remisă acestuia într-o singură tranșă, inculpații T.D.M., G.T. și S.E.C. au început să facă demersuri pentru a obține suma de 6.000 euro. Aceștia au împrumutat bani de la diferite persoane și au amanetat bijuterii pentru a face rost de suma necesară.

Potrivit înțelegerii, în data de 06 martie 2011, ora 15:19:47, inculpatul T.D.M. I-a apelat pe inculpatul S.V., căruia i-a spus că „Putem să ne vedem astăzi. S-a rezolvat, stabilind să se întâlnească mai târziu”. În jurul orei 19:00, inculpatul T.D.M., după ce a vorbit cu inculpatul S.V., cu care a fixat locul întâlnirii și I-a rugat pe martorul R.D. să-l ducă cu mașina, a trecut pe la inculpatele S.E.C. și G.T., care l-au însoțit spre locul întâlnirii. Ca și la întâlnirile anterioare, inculpații T.D.M. și S.E.C. au perceput temerile inculpatului S.V., în legătură cu care au și arătat că și-a luat de fiecare dată măsuri de precauție (verificarea corporală, evitare telefoanelor: „E terorizat de telefoane ăla.

Ne pune mereu să nu vadă telefoane lângă noi, când vorbește cu noi", „Și i-am zis de avocatu' ăla, că s-a cam speriat așa și a zis că dacă e, îi zice el mâine lui M., ăla, să-l sune și să-i zică că să stea liniștit..", „l-ai zis că era cam speriat de bombe". De aceea, inculpatul T.D.M. îi și spune inculpatei S.E.C. că nu vor merge la întâlnirea cu inculpatul cu un taxi, pentru că inculpatul I-a întrebat de mai multe ori dacă nu are mașină și i-a cerut să vină cu cineva cu mașina, așa că a decis să apeleze la martorul R.D. La ora 19:25, inculpații T.D.M., G.T. și S.E.C., însoțiți de martorul R.D., care conducea autoturismul marca Dacia Logan, s-au întâlnit cu inculpatul S.V., care a urcat și el în autoturism, pe locul din dreapta față.

Potrivit declarației martorului R.D., inculpatul S.V. i-a indicat traseul de urmat, astfel că, în câteva minute, au ajuns în fața Restaurantului L. Aici, inculpații au coborât din mașină și au intrat în restaurant, timp în care martorul R.D. a rămas autoturism. După ce au intrat în restaurantul „L.", inculpatul S. și coinculpații s-au așezat la o masă și au comandat cafea, apă și suc. După ce martorul D.C.D., ospătar la acest restaurant, Ie-a adus comanda, inculpatul T.D.M. nu i-a permis să îi servească, spunându-i că se descurcă și singuri, că au ceva important de discutat, iar dacă vor avea nevoie de ceva, îl vor chema ei. Inculpații T., S., G.T. și S.E.C. au rămas în restaurant aproximativ o jumătate de oră.

Așa cum a rezultat din nota întocmită cu prilejul supravegherii operative efectuate în baza autorizației nr. 28 din 03 martie 2011 emisă de Curtea de Apel București, la finalul discuției inculpata G.T. a scos un plic, pe care I-a pus pe masă. Inculpatul S. a luat plicul, a scos conținutul acestuia, a numărat ceva, apoi a introdus plicul în buzunar. La ieșirea din restaurantul L., inculpații S.V. și T.D.M., S.E.C. și G.T. au fost opriți de către lucrători de poliție, iar la solicitarea adresată inculpatului S.V. de a prezenta toate bunurile, obiectele, banii sau valorile pe care le are asupra sa, acesta a prezentat un pachet, în care a declarat că se află o sumă de bani primită de la G.T. cu titlu de onorariu, pentru a-l apăra pe fiul acesteia în tot cursul procesului penal.

În urma verificării conținutului pachetului, s-a constatat că în acesta se află suma de 3.500 euro și 10.300 RON. Referitor la cele întâmplate în restaurantul „L.", inculpatul T.D.M. a precizat că, imediat după ce s-au așezat la masă, inculpata G.T. a vrut să îi dea inculpatului S.V. suma de bani pe care o avea asupra ei, și anume 3.500 euro și 10.300 RON, însă inculpatul i-a spus să pună banii la loc în geantă. A urmat o discuție, cu prilejul căreia inculpatul S. Ie-a precizat coinculpaților că nu este de acord să mai fie un avocat care să-l apere pe G.I.A. și Ie-a cerut să renunțe la acesta, pentru a rămâne doar el ca apărător în dosar, însă pentru aceasta trebuie să plătească un onorariu de 3.000 de euro, în plus față de suma de 6.000 euro pretinsă.

Pentru că 3.000 euro a părut inculpaților o sumă prea mare, inculpatul S.V. a acceptat să primească 2.500 euro, stabilindu-se ca G.T. să renunțe la avocatul B.V.V. Totodată, inculpatul S.V. a afirmat, potrivit declarațiilor coinculpaților, că pentru faza de judecată va percepe un alt onorariu, care va fi mai mare. Inculpata G.T. a precizat că, la această întâlnire, inculpatul S.V. i-a dat asigurări că rezultatul alcoolemiei va fi sub limita de 0,80%o, ceea ce va însemna o pedeapsă mai mică pentru fiul ei. La sfârșitul întâlnirii, inculpata G.T. i-a dat inculpatului S.V. banii, iar acesta i-a luat, i-a numărat și i-a pus în buzunar. Cu privire la această sumă, potrivit declarațiilor inculpaților S.E.C.

și T.D.M., inculpatul S.V. a afirmat că lui îi rămâne doar 1.000 euro, pentru că restul urmează să fie dat pentru obținerea rezultatului favorabil alcoolemiei. Toate demersurile întreprinse de către inculpații T.D.M., S.E.C. și G.T. erau aduse la cunoștința inculpatului G.I.A., fie cu prilejul vizitelor, fie cu prilejul convorbirilor telefonice. Martorul S.M. a precizat că I-a auzit pe inculpatul G.I.A. discutând la telefon cu inculpata S.E.C. despre faptul că a luat legătura cu inculpatul S.V. și despre posibilitatea ca acesta „să rezolve în vreun fel reducerea alcoolemiei". De asemenea, i-a auzit pe cei doi vorbind despre faptul că au nevoie de bani și despre posibilitatea de a vinde autoturismul cu care inculpatul G.I.A.

a produs accidentul pentru a obține banii necesari. Același martor a precizat că, la un moment dat, a aflat de la inculpatul G.I.A. că inculpatul S.V. îi cere o sumă mare de bani, în jur de 6.000 euro și l-a întrebat dacă inculpatul este o persoană de încredere, în sensul că va rezolva ceea ce a promis. S.M. a declarat că i-a spus inculpatului G.I.A. că avocatul S.V. I-a reprezentat și pe el și este o persoană serioasă, însă lui îi aparține decizia de a remite sau nu avocatului banii pe care acesta i-a cerut. Martorul S.M. l-a înștiințat pe inculpatul S.V. despre faptul că inculpatul G.I.A. i-a cerut opinia cu privire la credibilitatea avocatului, căruia i-a cerut și un comision pentru că i-a prezentat un client.

Atât din declarația martorului S.M., cât și din procesul-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice rezultă că în data de 05 martie 2011 inculpatul S.V. l-a apelat pe S.M., întrebându-l, printre altele, despre situația financiară a inculpatului G.I.A. Având în vedere poziția procesuală a inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor imputate, în maniera descrisă în actul de inculpare, atitudine procesuală manifestată până la începerea cercetării judecătorești, Curtea de Apel a constatat incidența în cauză a disp. art. 320 1 C. proc. pen. și pe cale de consecință, dovedită situația de fapt și de drept expusă în actul de inculpare, dispunând tragerea la răspundere penală a inculpaților pentru faptele deduse judecății după cum urmează: Inculpatul S.V.

pentru trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; Inculpatul G.I.A. pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78//2000, inculpații T.D.M., S.E.C. și G.T. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, Curtea a avut în vedere că acestea să răspundă scopului definit prin art. 52 C. pen. - educativ și punitiv - pornind de la criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. și anume: limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru infracțiunile pendinte, gradul de pericol social al infracțiunilor deduse judecății, datele ce caracterizează pe fiecare inculpat, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite.

Din perspectiva criteriilor susmenționate, Curtea a considerat că faptele inculpaților prezintă grade diferențiate de pericol social, funcție de calitatea și contribuția fiecăruia adusă la atingerea ordinii de drept, motiv pentru care și pedepsele vor fi aplicate diferit. Astfel, faptele inculpaților S.V. și G.I.A. sunt mai grave prin prisma faptului că primul este avocat abilitat să servească interesele clientului său dar în limitele legii, iar ce de-al doilea a încercat să-și rezolve problema cu legea penală pe căi oculte, implicându-și familia și cunoștințele în activitatea sa infracțională. În această situație și modalitatea de executare a pedepselor va fi diferită, pentru inculpații S.V.

și G.I.A. considerându-se că se impune executarea pedepsei în regim de detenție fiind modalitatea aptă să asigure reinserția socială facilă a acestora și pentru a recredibiliza actul de justiție în timp ce pentru ceilalți inculpați pronunțarea condamnării este suficientă și eficientă pentru că aceștia să conștientizeze efectele activității lor și să nu se mai implice în viitor în astfel de activități infracționale. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticoruptie, precum și inculpații S.V., G.I.A., T.D.M., G.T. și S.E.C. Parchetul a invocat cazurile de casare prev. de art. 385 9 pct. 12,14 și 17 2 C. proc.

pen. S-a susținut astfel că, deși inculpatul S.V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, instanța de fond a dispus condamnarea sa pentru infracțiunea de cumpărare de influență, fără a se pune în discuție schimbarea încadrării juridice. S-a criticat de asemenea greșita aplicare a disp. art. 320 1 C. proc. pen. față de inculpații S.V. și G.I.A., în condițiile în care cercetarea judecătorească începuse la data de 12 mai 2011, iar inculpații au fost reaudiați, la solicitarea lor, la termenul din 26 mai 2011, pentru care instanța de fond dispusese deja citarea martorilor din acte. În privința individualizării pedepselor, s-a arătat că acestea sunt nelegale, în condițiile în care instanța a aplicat inculpaților câte 1 an închisoare, deși limita minimă rezultată în urma aplicării art. 320 1 C. proc.

pen. era de 1 an și 4 luni închisoare. De asemenea, termenul de încercare stabilit de instanța de fond în cazul inculpaților T.D., G.T. și S.E., de 2 ani, este nelegal, întrucât conform art. 86 2 alin. (1) C. pen., acesta se compune din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță între 2 și 5 ani. Inculpatul S.V. a criticat sentința în ce privește modalitatea de executare a pedepsei, precum și cuatumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat conform art. 191 C. proc. pen. Inculpații G.I. și T.D. au criticat sentința sub aspectul modalității de executare a pedepsei, solicitând aplicarea art. 86 1 C. pen. Inculpatele G.T. și S.E.C. au învederat la termenul fixat pentru dezbaterea recursurilor că înțeleg să-și retragă căile de atac declarate.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a cazurilor de casare invocate, dar și din oficiu conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că doar recursul Parchetului este fondat, însă în următoarele limite. În ce privește cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 12 C. proc. pen., Curtea constată că inculpatul S.V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, reținându-se că a pretins suma de 6.000 euro și a primit suma de 3.500 euro și 10.300 RON pentru a interveni pe lângă un angajat din cadrul I.N.M.L cu scopul de a obține un rezultat al alcoolemiei de natură să-l favorizeze pe inculpatul G.I.A.

într-un dosar penal în care acesta era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. Din considerentele sentinței rezultă în mod explicit că instanța de fond a reținut ca fiind dovedită situația de fapt și de drept expusă în actul de sesizare, dispunând tragerea la răspundere penală a inculpaților pentru faptele deduse judecății, arătându-se că în cazul inculpatului S.V. este vorba despre infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Este adevărat că atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței condamnarea inculpatului s-a dispus în baza art. 6 1 din Legea nr. 78/2000, însă Curtea apreciază că aceasta nu echivalează cu o pronunțare pentru o altă faptă decât cea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, nefiind astfel incident cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 12 C. proc.

pen. În speță, instanța de fond a avut în vedere exclusiv fapta descrisă în rechizitoriu, eronat fiind doar textul de lege indicat în minută și dispozitiv, în care această faptă s-ar fi încadrat. Această eroare este în opinia Curții doar una materială, care nu justifică prin ea însăși casarea sentinței, câtă vreme este cert că instanța a reținut în mod corect încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat, așa cum rezultă din considerentele sentinței. Având în vedere însă că, așa cum se va arăta, hotărârea primei instanțe va fi totuși casată pentru alte considerente, cu acest prilej va fi menționat corect textul de lege încălcat de inculpat prin fapta comisă. În ce privește cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc.

pen. cu referire la greșita aplicare a art. 320 1 C. proc. pen. în cazul inculpaților S.V. și G.I.A., Curtea reține că acesta nu este incident în cauză. Rațiunea instituirii procedurii simplificate prev. de art. 320 1 C. proc. pen. a fost aceea de a fi judecate cu maximă celeritate acele cauze în care inculpații înțeleg să recunoască faptele imputate prin actul de sesizare și să-și însușească probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, fără a solicita alte probatorii pe situația de fapt. Momentul până la care inculpații pot opta pentru o asemenea procedură este începerea cercetării judecătorești, astfel încât ulterior o manifestare de voință similară nu mai poate fi luată în considerare câtă vreme, în raport de poziția de nerecunoaștere a faptei adoptată de inculpat, instanța procedează la cercetarea judecătorească extinsă, readministrând întregul probatoriu din faza de urmărire penală.

În mod evident, o manifestare de voință în sensul aplicării art. 320 1 C. proc. pen. trebuie să fie clară și neechivocă. În speță, din actele dosarului rezultă că la termenul fixat pentru începerea cercetării judecătorești, toți cei 5 inculpați au dat declarații prin care au solicitat aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. În cazul inculpaților S.V. și G.I.A., așa cum a reținut de altfel și instanța de fond, aceștia au făcut și niște nuanțări care au pus sub semnul întrebării voința reală a celor doi inculpați de a se prevala de procedura simplificată prev. de art. 320 1 C. proc. pen., motiv pentru care instanța a dispus citarea martorilor din acte. La termenul imediat următor, mai înainte de audierea martorilor prezenți, inculpații și-au precizat poziția exprimată la termenul anterior, în sensul că recunosc învinuirile astfel cum au fost reținute în actul de inculpare, solicitând din nou aplicarea art. 320 1 C. proc.

pen., fără alte comentarii sau nuanțări. Este adevărat că, strict procedural, termenul la care o asemenea solicitare putea fi făcută, fusese depășit, însă ținând seama de datele concrete (inculpații făcuseră o cerere similară și la termenul anterior, iar administarea probatoriului - audierea martorilor din acte - nu începuse încă, ceea ce înseamnă că efectele în planul celerității desfășurării procesului au fost aceleași), în mod întemeiat instanța de fond a luat act de manifestarea de voință a inculpaților și a făcut aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. În ce privește cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., Curtea constată că sunt întemeiate doar criticile cuprinse în recursul Parchetului.

Astfel, atât infracțiunea de trafic de influență, cât și cea de cumpărare de influență sunt sancționate cu închisoare de la 2 la 10 ani, iar ca efect al aplicării art. 320 1 C. proc. pen. aceste limite se reduc cu o treime. În consecință, pedepsele aplicate tuturor inculpaților, de câte 1 an închisoare, sunt nelegale, în condițiile în care limita minimă era de 1 an și 4 luni închisoare. În egală măsură, dispunând aplicarea art. 86 1 C. pen. pentru inculpații T.D., G.T. și S.E.C., termenul de încercare minim era compus din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adaugă 2 ani conform art. 86 2 alin. (1) C. pen., iar un an așa cum eronat a reținut instanța de fond. În aceste condiții, sentința recurată este supusă casării, urmând a îndrepta aspectele de nelegalitate menționate anterior, printr-o reindividualizare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților, cu păstrarea modalității de executare în cazul inculpaților T.D., G.T.

și S.E.C. În acest context, fiind depotrivă analizate și criticile inculpaților S.V. și G.I.A., Curtea apreciază că, deși toate pedepsele urmează a fi orientate către minimul special, acestea vor fi diferențiate ținând seama de gradul de pericol social concret al faptelor comise de fiecare inculpat în parte. Astfel, în cazul inculpaților S.V. și G.I.A., aceștia au adus atingere corectitudinii actului de justiție, conlucrând în condiții reciproc avantajoase pentru atenuarea sau chiar exonerarea de răspundere penală a unei persoane (inculpatul G.I.A.) cercetate pentru o faptă care a avut urmări grave (decesul a două persoane).

În cazul inculpatului S.V., prin fapta sa acesta a întreținut percepția publică eronată că, în schimbul unor sume de bani, poate fi traficată corectitudinea organelor statului, în principal a celor implicate în actul de justiție; în același timp, inculpatul s-a dovedit a fi nedemn de exercitarea profesiei de avocat, lăsând să se înțeleagă că această categorie profesională poate avea cu clienții săi o relație dincolo de limitele legii, pe care trebuie să o respecte. Aceste considerente justifică un tratament sancționator diferențiat între cei 5 inculpați, atât din perspectiva cuantumului pedepselor, cât și a modalității de executare a acestora, Curtea apreciind în cazul inculpaților S.V. și G.I.A.

că numai prin executare în regim de detenție, pedepsele își pot atinge scopul educativ prev. de art. 52 C. pen. În privința cheltuielilor judiciare, acestea sunt stabilite prin apreciere de către instanța de fond, ținând seama de costurile pe care le presupune administrarea probatoriilor (fiind vorba inclusiv despre înregistrarea și transcrierea unor convorbiri telefonice) și asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de judecată. Având în vedere durata redusă a cercetării judecătorești, în condițiile aplicării art. 320 1 C. proc. pen., Curtea apreciază ca fiind excesive cheltuielile judiciare stabilite de prima instanță, urmând a le reduce corespunzător.

În consecință, Curtea va admite, în limitele arătate anterior, doar recursul Parchetului, respingându-le ca nefondate pe cele ale inculpaților S.V. și G.I.A. De asemenea, va respinge ca nefondat recursul inculpatului T.D.M., care a solicitat în calea sa de atac aplicarea art. 86 1 C. pen., deși acest lucru fusese făcut chiar prin sentința recurată. Va lua act de retragerea recursurilor declarate de inculpatele G.T. și S.E.C. Va deduce la zi prevenția în cazul inculpatului S.V. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 271 din 2 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a lI a penală. Casează sentința penală atacată și, rejudecând: Condamnă pe inculpatul S.V. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. Face aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen. În baza art. 88 C. pen., deduce prevenția de la 6 martie 2011 la 3 noiembrie 2011. Condamnă pe inculpatul G.I.A.

la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. Face aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. Condamnă pe inculpații T.D.M., G.T. și S.E.C. la pedeapsa de câte 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. Face aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. În baza disp. art. 86 1 , art. 86 2 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților T.D.M., G.T. și S.E.C.

pe câte un termen de încercare de 4 ani. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpații se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte lunar, la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspendă executarea pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare. În baza art. 359 C. proc.

pen., atrage atenția inculpaților asupra dip. art. 86 4 C. pen. În baza art. 191 C. proc. pen., obligă fiecare inculpat la câte 3.000 RON, cheltuieli judiciare către stat. Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații S.V., G.I.A. și T.D.M. împotriva aceleiași sentințe. la act de retragerea recursurilor declarate de inculpatele G.T. și S.E.C. Obligă recurenții inculpați S.V. și T.D.M. la plata sumei de câte 900 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 400 RON reprezentâ