ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2703/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2703/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursurilor
de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din
23 iunie 2011 Curtea de Apel București
în baza art. 300/2 raportat la art. 160/b C.
proc. pen., a menținut starea de arest a inculpaților B.B., B.S., L.A.R., I.N.,
I.P., I.V.T., U.M., P.M., N.G.M.C., M.P., I.F. și C.E.L., apreciind că
temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, impun în
continuare privarea de libertate a inculpaților și în consecință a menținut
starea de arest și a respins ca nefondate cererile de revocare sau de înlocuire
a măsurii arestării preventive a inculpaților.
A constatat că la
acest moment procesual nu s-a depășit un termen rezonabil al duratei prevenției
și în plus cauza are un caracter complex determinat de volumul probatoriului și
numărul părților implicate.
Împotriva încheierii
au declarat recurs
inculpații
B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M. și au solicitat admiterea
recursurilor, revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea ei cu măsura
obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând recursurile
declarate, sub aspectele invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de
legalitate și temeinicie, conform prevederilor art. 385
9
alin. (3) C.
proc. pen., combinat cu art. 385
6
alin. (3) și art. 385
14
din același cod, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpații B.B.,
B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M. sunt nefondate, pentru
considerentele se vor arăta în continuare:
Prin sentința penală
nr. 202 din 4 martie 2011 Tribunalul București, secția a II a penală
:
- în
baza art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 37 lit.
b) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.N. la o pedeapsa de 13 ani închisoare.
In baza art. 65 C.
pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a si lit. b) C. pen. pe timp de 6 ani, in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat art. 71,
art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea
143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.N. la
o pedeapsa de 3 ani închisoare.
A aplicat art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a
si lit. b) C. pen.
In baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) si art.
35 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul urmând sa execute pedeapsa
rezultanta de 13 ani închisoare si 6 ani interzicerea unor drepturi.
In baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția de
la 21 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C. pen. a menținut starea de
arest a inculpatului
- în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 37 lit. a) C. pen. si
cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. si art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a
condamnat pe inculpatul B.B. la o pedeapsa de 8 ani închisoare.
In baza art. 65 C. pen. a aplicat
inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercițiului drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe timp de 4 ani,
in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat dispozițiile art. 71, art. 64 lit.
a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 86/4 C. pen. raportat la art. 83
C. pen. a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani
închisoare aplicata prin sentința penala nr. 224/2008 a Judecătoriei Sector 6
București, definitiva prin decizia penala nr. 348 din 04 iunie 2008 a
Tribunalului București si a dispus executarea pedepsei de 4 ani închisoare alături
de pedeapsa de 8 ani închisoare, inculpatul urmând sa execute pedeapsa de 12
ani închisoare si 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)
teza a II-a si lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a
II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția de la
26 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C. pen. a menținut măsura
arestării preventive a inculpatului.
- în baza art. 2 alin. (1) si (2) din Legea
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) si cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit.
a) si alin. (2) C. pen. si art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe
inculpatul B.S. la o pedeapsa de 7 ani închisoare.
In baza art. 65 C. pen., a interzis
inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a si
lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani, in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat art. 71, art. 64 lit. a) teza a
II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția de
la 26 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C. pen. a menținut starea de
arest a inculpatului.
- în
baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
143/2000 a condamnat pe inculpata U.M. la o pedeapsa de 10 ani închisoare.
- în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpata U.M. la
o pedeapsa de 10 ani închisoare.
In baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatei
exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C.
pen. pe timp de 5 ani, in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a
si lit. b) C. pen.
In baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) si
art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele, inculpata urmând sa execute pedeapsa
rezultanta de 10 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 71, art. 64 lit.
a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția de
la 21 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C. pen. a menținut starea de
arest a inculpatei .
- în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 37 lit. a) C. pen., a
condamnat pe inculpatul I.P. la o pedeapsa de 10 ani închisoare.
In baza art. 65 C. pen. a interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C.
pen. pe timp de 5 ani, in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat disp. art. 71, art. 64 lit. a) teza
a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 83 C. pen. a revocat
suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicata
prin sentința penala nr. 165 din 11 iulie 2008 a Judecătoriei Răcari,
definitiva prin neapelare si a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa
aplicata, deci 11 ani închisoare.
In baza art. 86/4 raportat la
art. 83 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de
3 ani închisoare, aplicata prin sentința penala nr. 92 din 31 ianuarie 2008 a
Judecătoriei Sector 4 București si a dispus executarea acesteia alături de
pedeapsa aplicata, deci 13 ani închisoare.
A constatat ca
faptele pentru care a fost condamnat inculpatul I.P. prin sentințele mai sus
menționate au fost săvârșite in concurs real si, in consecința:
In baza art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul urmând sa execute pedeapsa
cea mai grea, de 13 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 71, art.
64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C.
pen. a dedus prevenția de la 21 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C.
pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
- în
baza art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. a
condamnat pe inculpata P.M. la o pedeapsa de 10 ani închisoare.
In baza art. 65 C.
pen. a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a
si lit. b) C. pen. pe timp de 5 ani, in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat disp. art.
71, art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C.
pen. a dedus prevenția de la 21 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C.
pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatei.
- în baza art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a
condamnat pe inculpatul L.A.R. la o pedeapsa de 10 ani închisoare.
In baza art. 65 C.
pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe timp de 5 ani, in condițiile art. 66 C.
pen.
A aplicat disp. art.
71, art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C.
pen. a dedus prevenția de la 21 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C.
pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
- în baza art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art.16
din Legea 143/2000 a condamnat pe inculpatul I.V.T., la o pedeapsa de 5 ani
închisoare.
In baza art. 65 C.
pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a
si lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani, in condițiile art. 66 C. pen.
A aplicat disp. art.
71, art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 88 C.
pen. a dedus prevenția de la 21 aprilie 2010 la zi.
In baza art. 350 C.
pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
In baza art. 118 lit.
b) C. pen. a dispus confiscarea speciala a bunurilor indisponibilizate prin
ordonanța nr. 31/D/P/2010 din data de 27 aprilie 2010, cu excepția sumelor de
bani ridicate de la inculpatul I.V.T. (2080 lei si 1175 Euro, 2 dolari SUA ).
Procedând la
verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestări preventive luată față
de inculpații B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M. în
conformitate cu dispozițiile legale, instanța – Curtea de Apel București, în mod
temeinic, a apreciat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea
măsurii arestării preventive a inculpaților, nu s-au modificat, astfel, a
dispus menținerea măsurii arestări preventive a acestora.
Înalta Curte, pornind
de la temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării
preventive a inculpaților B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M. se
reține că potrivit art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., dacă
sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143
din
același cod și dacă inculpații au
săvârșit o infracțiune
pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii
mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un
pericol concret pentru ordinea publică, se poate dispune
măsura arestării preventive.
Astfel,
din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi
penale și în fața instanței de judecată până în prezent, Curtea constată că în
cauză, există,
așadar, motive plauzibile de a bănui că inculpații au săvârșit faptele ce li se
rețin în sarcină.
În
ceea ce privește temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării
preventive, care subzistă, analiza actelor și lucrărilor dosarului relevă
îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
Astfel,
se constată că, în raport de actele dosarului, prima condiție prevăzută de
textul de lege menționat, referitoare la săvârșirea unei infracțiuni pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, este îndeplinită,
având în vedere că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților art. 2 alin. (1)
și 2 din Legea nr. 143/2000, ce sunt sancționate cu pedepse ce depășesc limita
arătată.
Analiza
actelor și lucrărilor dosarului relevă existența și a celei de-a doua cerințe
prevăzute în art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., care trebuie îndeplinită
cumulativ, în sensul că există probe din care să rezulte că lăsarea
inculpaților în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea
publică.
În conformitate cu
dispozițiile art. 5 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale, ratificată de România, orice persoană are
dreptul la libertate și nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa. Proclamând
dreptul la libertate, Convenția consacră implicit principiul după care nici o
persoană nu trebuie să fie lipsită de libertate în mod arbitrar. De la această
regulă există excepția privării licite de libertate, circumscrisă cazurilor
prevăzute, în mod expres și limitativ, de dispozițiile art. 5 paragraful 1 lit.
c) din CEDO.
Potrivit textului
invocat, o persoană poate fi privată de libertate dacă a fost arestată sau
reținută în vederea aducerii sale în fata autorității judiciare competente,
atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau
când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să
săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
În materia privării
de libertate, Convenția trimite, în esență, la legislația națională și la
aplicabilitatea dreptului intern.
Legalitatea sau
regularitatea detenției obligă ca arestarea preventivă a unei persoane și
menținerea acestei măsuri să se facă în conformitate cu normele de fond și de
procedură prevăzute de legea națională care, la rândul lor, trebuie să fie
compatibile cu dispozițiile Convenției și să asigure protejarea individului
împotriva arbitrariului.
Înalta Curte constată
că menținerea arestării preventive a inculpaților B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P.,
I.V.T., U.M., P.M. este justificată, aceștia fiind trimiși în judecată pentru
infracțiuni caracterizate de un grad ridicat de pericol social, care prin natura
lor, împrejurările comiterii și, îndeosebi, urmările produse, impune menținerea
detenției provizorii.
Din această
perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că pericolul concret pentru
ordinea publică al faptelor privind traficul de droguri poate fi dedus atât din
pericolul social concret deosebit de ridicat al faptelor, cât și din circumstanțele
personale ale inculpaților ori din modul în care aceștia au acționat .
În cauza de față,
stabilirea pericolului social al faptei și persoanei asupra căreia s-a conturat
cu suficiență existența unor probe ce justifică bănuiala puternică și legitimă
că inculpații B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M. au comis infracțiunile
în formă continuată, pentru care au fost deja condamnați chiar nedefinitiv –
având în vedere gravitatea faptei, împrejurările în care au fost comise,
importanța valorilor puse în pericol, rezonanța faptelor și starea de recidivă
reținută în sarcina inculpaților I.N., B.B. și I.P., respectiv dispozițiile
art. 37 lit. b) C. pen.
În ceea ce privește
cererile recurenților inculpați B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M.
de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de
a nu părăsi localitatea, Curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 139
alin. (1) C. proc. pen. față de considerentele expuse mai sus, de
circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de caracterul necesar al
măsurii arestării preventive pentru asigurarea desfășurării în bune condiții a
procedurii judiciare cu privire la inculpați și față de caracterul proporțional
al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva acestora și cu
scopul urmărit, astfel că apreciază că cererea inculpaților de înlocuire a
măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu
este întemeiată în acest moment procesual.
În consecință, Înalta
Curte constată că nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea
măsurii arestării preventive, ci acestea se mențin în continuare, motiv pentru
care,
în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va
respinge recursurile
declarate de inculpații B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T., U.M., P.M., cu
obligarea recurenților inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat,
în care este inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondate, recursurile declarate de inculpații B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., I.V.T.,
U.M. și P.M. împotriva încheierii din 23 iunie 2011 a Curții de Apel București,
secția II penală, pronunțată în dosarul nr. 29118/3/2010.
Obligă recurentul
inculpat I.V.T. la plata sumei de 125 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Obligă recurenții
inculpați B.B., B.S., L.A.R., I.N., I.P., U.M. și P.M. la plata sumei de câte
200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100
lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 12 iulie 2011.