ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1541/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin sentința comercială nr. 81 din 27 martie 2007, a respins acțiunea în anulare formulată de reclamanta D. SCM CRAIOVA cu sediul social în municipiul Craiova județul Dolj în contradictoriu cu pârâții SC M.R.P. SRL și V. SCM, ambele cu sediul social în municipiul Craiova județul Dolj, ca neîntemeiată. De asemenea, a mai fost obligată contestatoarea să plătească intimatei SC M.R.P. SRL suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în principal că, petenta D. SCM CRAIOVA a formulat acțiune în anulare împotriva sentinței nr. 126 din 4 iulie 2006 pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Asociația Națională a Cooperației Meșteșugărești U.C.E.C.O.M., în dosarul nr. 287/2005, în contradictoriu cu intimatele V. SCM și SC M.R.P.

SRL, solicitând desființarea sentinței arbitrale și pe fond admiterea acțiunii sale precizate în sensul de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2069 din 20 decembrie 2002 încheiat între intimate și obligarea intimatei SC M.R.P. SRL de a lăsa contestatoarei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 18,908 m.p. compusă din 9 m.p spațiu comercial și 9,905 m.p. grup social, situată în Craiova, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, în anulare, petenta a arătat că prin sentința arbitrală atacată i s-a respins acțiunea, că instanța arbitrală nu a ținut seama de actele depuse la dosar, considerându-le relevante numai pe cele depuse de pârâta V. SCM, în realitate spațiul aparține numai reclamantei, greșit nu a fost administrată proba cu expertiză tehnică din care ar fi putut rezulta în mod clar cât anume deține fiecare parte și în temeiul căror acte de proprietate, a fost dată dovada de lipsă de rol activ și încheierea dezbaterilor s-a făcut în lipsa reprezentantului legal al acesteia. S-a apreciat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 364 lit. d), f) și i) C. proc. civ., deoarece reclamanta avea termen luat în cunoștință și a depus la dosar note de concluzii scrise, tribunalul arbitral s-a pronunțat corect și complet asupra cererii de revendicare a reclamantei și nici nu a fost încălcată ordinea publică și bunele moravuri.

Împotriva sentinței comerciale nr. 81 din 27 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a promovat recurs reclamanta D. SCM Craiova, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, iar pe cale de consecință să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2069 din 20 decembrie 2002 încheiat între pârâtele V. SOCOM și SC M.R.P. SRL, precum și obligarea pârâtei SC M.R.P. SRL de a lăsa reclamantei în deplină și liniștită posesie o suprafață totală de 18,905 m.p. compusă din 9 m.p. spațiu comercial și 9,905 m.p. grup social, situată în Craiova.

În subsidiar, recurenta a solicitat, admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare a acțiunii în anulare la Curtea de Apel București, fiind nevoie de administrarea unor probe noi, respectiv martori, acte, interogatoriu luat pârâților și o expertiză tehnică pentru a se măsura cu exactitate întregul imobil, a se observa cât anume deține fiecare societate și în temeiul căror acte și titluri de proprietate. Intimatele pârte SC M.R.P. SRL Craiova și V. SCM Craiova au depus întâmpinări, prin care au cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefundat, recursul reclamantei D. SCM Craiova pentru următoarele considerente.

Este adevărat că în materia procedurii arbitrale, întreaga procedură trebuie să asigure părților, sub sancțiunea nulității hotărârii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de apărare și a principiului contradictorialității. De asemenea, părțile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentant și pot fi asistate de orice persoană, iar neprezentarea părții legal citate nu împiedică dezbaterea litigiului. Nu poate fi primită critica recurentei conform căreia, în condițiile dispozițiilor art. 364 lit. d) C. proc. civ., în mod abuziv, instanța arbitrală a soluționat cauza în lipsa apărătorului ales al reclamantei, deși acesta formulase cerere de amânare temeinic motivată, împrejurare care a dus la soluționarea dosarului fără o apărare judicioasă.

Din verificarea documentației existente, rezultă că reclamanta D. SCM Craiova, la data de 28 noiembrie 2005, a solicitat Curții de Arbitraj de pe lângă Asociația Națională a Cooperației Meșteșugărești – U.C.E.C.O.M., în contradictoriu cu pârâta V. SOCOM Craiova, să-i fie lăsată în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață totală de 18,905 m.p. situată în Craiova. Încă de la primul termen al procedurii arbitrale, respectiv 12 ianuarie 2006, reclamanta a fost reprezentată de avocat, care ulterior atât la termenele din 14 februarie 2006 și 14 martie 2006 a depus acte și a solicitat introducerea în cauză a pârâtei SC M.R.P. SRL Craiova, cereri admise de instanța arbitrală. La termenul din 11 aprilie 2006, apărătorul reclamantei a depus acte, iar la data de 5 iunie 2006 prin cerere scrisă a cerut amânarea cauzei pentru motivul că se află în concediu postnatal.

De remarcat că, prin încheierea de ședință din data de 20 iunie 2006, instanța arbitrală, având în vedere complexitatea cauzei și faptul că părțile au depus concluzii scrise până la această dată a amânat pronunțarea la 4 iulie 2006. Într-adevăr, reclamanta a depus prin registratură, la 19 iunie 2006 concluzii scrise, semnate de apărătorul desemnat a-i acorda asistență juridică. Este unanim admis că partea, care a fost prezentă sau reprezentată la un termen, nu va fi citată în tot cursul arbitrajului, fiind presupusă că cunoaște termenele următoare. Amânarea solicitată în scris de apărătorul reclamantei nu este de natură a-i încălca dreptul la o apărare eficientă, deoarece pe tot parcursul procedurii a administrat probe și a depus note scrise, nefiindu-i prejudiciat sub nici un aspect dreptul invocat și nici contradictorialitatea.

Nejustificată este și critica cu privire la motivul întemeiat pe dispozițiile art. 364 lit. f) C. proc. civ., deoarece există o deplină concordanță între dispozitivul hotărârii arbitrale și obiectul acțiunii promovate, recurenta nefăcând dovada că tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut s-au nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Din perspectiva motivului de anulare întemeiat pe reglementările cuprinse în art. 364 lit. i) C. proc. civ., fără putere de tăgadă, că nu se pot include criticile cu privire la stabilirea situației de fapt, pe larg evocată de recurentă și care vizează problemele de fond.

Nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare a acțiunii în anulare la Curtea de Apel București în vederea administrării de noi probe, indicate în cererea de recurs: martori, expertiză tehnică, acte și interogatorii ale părților, prin aceea că în această fază procesuală, specifică acțiunii în anulare, instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt și de drept. Reclamanta avea posibilitatea administrării acestor probe în procedura arbitrală, dar nu le-a solicitat, iar instanța arbitrală nu se poate substitui părților în proces referitor la administrarea probelor. Mai mult, acțiunea în anulare, așa cum jurisprudența a stabilit, apare ca o cale restrictivă de atac, în condițiile în care nu permite decât analiza limitată a hotărârii atacate.

Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge, ca nefundat, recursul declarat de reclamanta D. SCM Craiova împotriva deciziei nr. 87 din 23 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, neregăsindu-se nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta D. SCM Craiova, împotriva deciziei nr. 81 din 27 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 8 mai 2008.