ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1359/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 519

din 10 aprilie 2004, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 1553/2004

l-a condamnat pe inculpatul G.C., la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.

I s-au interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.

Conform art. 350 C. proc.

pen., a menținut starea de arest și s-a dedus arestul preventiv începând cu 17 august

2003, la zi.

A fost obligat inculpatul la

despăgubiri civile către părțile civile C.S. și respectiv C.A.S. Galați. S-a

confiscat de la inculpat o secure corp delict.

Pentru a hotărî astfel

tribunalul a reținut în baza actelor și lucrărilor dosarului că în ziua de 17

august 2003, partea vătămată C.S., paznic la o cultură de pepeni pe raza

comunei Corod, județul Galați i-a reproșat inculpatului, la rândul său paznic

la un alt lot cu pepeni că i-ar fi smuls pepeni din tarlaua pe care o păzea, în

ziua premergătoare.

Pe fondul acestor discuții

inculpatul l-a lovit pe partea vătămată cu securea pe corp și în zona capului.

Urmare loviturilor primite

partea vătămată a suferit două plăgi fronto-parietale precum și o echimoză la

nivelul șoldului stâng, leziuni care conform raportului medico-legal nr. 846/ E

din 18 august 2003, au necesitat pentru vindecare 40-50 zile îngrijiri medicale

și au pus viața victimei în primejdie.

Apelul declarat de

inculpatul G.C. criticând-o pentru nereținerea stării de legitimă apărare și a

stării de provocare a fost respins prin decizia nr. 641 din 7 decembrie 2004 a

Curții de Apel Galați, cu motivarea că probele administrate nu confirmă

susținerile sale.

Împotriva acestei ultime

decizii a declarat recurs în termen legal, inculpatul. Prin motivele dezvoltate

oral în fața instanței cât și în scris, inculpatul critică hotărârile

pronunțate în cauză sub aspectul greșitei nerețineri a stării de provocare,

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu consecințele legale asupra

individualizării pedepsei ce i-a fost aplicată.

Criticile sunt neîntemeiate

iar recursul se va respinge, ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Atât la urmărirea penală cât

și în instanță au fost administrate probe din care rezultă situația de fapt

corect reținută prin sentința de condamnare, de altfel în lipsa unor martori

direcți ai celor petrecute, relevantă este declarația inculpatului dată în

ședința publică din 18 august 2003 în fața completului investit cu propunerea

de luare a măsurii arestării preventive și în prezența avocatului, prin care

recunoaște săvârșirea faptei. Această recunoaștere coroborată cu cele rezultate

din actul de constatare medico-legală și declarațiile părții vătămate

demonstrează că soluțiile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale și că nu

se justifică reținerea în favoarea inculpatului a scuzei provocării. Fapta sa a

fost corect încadrată în drept iar pedeapsa aplicată este în concordanță cu

circumstanțele în care a fost săvârșită și datele ce-l caracterizează pe

inculpat.

Față de considerentele ce

preced și având în vedere dispozițiile art. 385

15

lit. b) C. proc.

pen., urmează să se respingă, ca nefondat, recursul.

Se va deduce din pedeapsa

aplicată, durata arestării preventive.

În temeiul art. 192 C. proc.

pen., se va dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul G.C., împotriva deciziei penale nr. 641 din 7

decembrie 2004 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 17 august 2003 la 24 februarie

2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 februarie 2005.