ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 641/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 241/ D din 10 iunie 2003, Tribunalul Bacău a condamnat, între alții, pe inculpatul R.R.V. la: - două luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 169/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului. S-a făcut aplicarea art. 359 C. proc. pen.

Din pedeapsa aplicată inculpatului s-a dedus timpul arestării preventive de la 27 iulie 2002 și până la 19 august 2002. În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 și art. 118 lit. i) C. pen., s-a dispus confiscarea drogurilor ridicate de la inculpați și rămase după prelucrarea probelor, aflate în custodia Biroului Combateri a Corupției și Criminalității Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța și anume: 2 comprimate AMDMA 1,39 gr. Amfetamină, 19,53 gr cannabis și 11,50 gr cannabis. Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele: În perioada 19 iulie 2002 – 26 iulie 2002, inculpații C.T.N.

și G.A., ambii studenți, s-au aflat în localitatea V.V. (Constanța) pentru a petrece vacanța. În această perioadă, ocazional și separat, fiecare dintre inculpați au fumat din conținutul unor țigări în componența cărora erau substanțe stupefiante. Aceste țigări le-au fost oferite de persoane necunoscute care se aflau pe plajă. Nici unul dintre inculpați nu a fumat în prezența celuilalt și nici nu s-au informat, reciproc, cu privire la acest aspect. În această perioadă, inculpații au constatat că, pe un teren situat în apropierea plajei, creștea printre alte buruieni și cânepă (necultivată), plantă despre care știau că are anumite proprietăți narcotice. Inculpatul G.A. a cules câteva frunze din această plantă pe care însă le-a aruncat ulterior, fiindu-i teamă să le țină în bagaje.

Același lucru l-a făcut și inculpatul C.T. care, după ce a cules asemenea frunze, le-a pus într-o șapcă de culoare albă, în geanta de voiaj. La data de 26 iulie 2002, inculpatul C.T. a plecat din Vama Veche la Mamaia, lăsându-și geanta de voiaj în cortul unor prieteni. În noaptea de 26 iulie 2002, după plecarea inculpatului C.T. la Mamaia, a sosit cu mașina la Vama Veche și inculpatul R.R.V., în mașina căruia au călătorit și inculpații B.D. și S.I., unde s-au întâlnit cu inculpatul G.A., hotărând ca apoi să plece cu toții la Mamaia. Înainte de plecare, fiecare inculpat a mers în anturajul de pe plajă, locul unde, separat și fără cunoștința celorlalți, au inhalat din țigarete oferite de persoane necunoscute, țigări ce conțineau substanțe narcotice.

Întrucât s-a simțit rău, datorită fumului inhalat și oboselii, inculpatul R.R.V. s-a retras în mașină și a dormit până, în jurul orei 4,00, dimineața. În jurul orie 4,00, dimineața, inculpatul G.A. a pus în mașina inculpatului R.R.V., atât bagajele sale, cât și bagajele inculpatului C.T.N., după care au plecat la Mamaia. În autoturismul inculpatului au mai călătorit inculpații G.A., S.I. și B.D. La Mamaia inculpații s-au întâlnit cu inculpatul C.T.N., căruia i-au spus că bagajele sale se află în mașina lui R.R.V. Aici, la Mamaia, fiecare inculpat și-a luat din mașină, separat, lucrurile de schimb sau alte obiecte. Grupul de inculpați au participat la un concert organizat la discoteca L.M. după care au mers pe plajă, ocupând fiecare câte un șezlong.

În același loc, pe plajă, s-au aflat și inculpații C.D.G. și M.H. care, deși se cunoșteau din vedere cu inculpații din grupul celor veniți din București, nu au stabilit legături personale și nici nu au purtat discuții cu aceștia. Inculpatul M.H. a constatat că în discotecă existau persoane necunoscute care ofereau produse speciale, cu efecte narcotice și a hotărât ca a doua zi, pe plajă, să procure un asemenea produs, cu scopul de a-l consuma pentru satisfacerea curiozității. Despre intenția sa, inculpatul nu a spus nimănui nimic, iar a doua zi a cumpărat de la o persoană necunoscută produsul cu pricina. Inculpatul C.D.G., deoarece nu vroia ca prietena sa să știe că este interesat să consume droguri, s-a deplasat singur pe plajă, procurându-și și el, de la persoane necunoscute, substanțe halucinogene, fiind depistat la scurt timp de către organele de poliție.

La data de 27 iulie 2002, în autoturismul aparținând inculpatului R.R.V. s-a efectuat o percheziție în urma căreia s-au găsit: - în buzunarul de la ușa stânga față, într-un șervețel, trei fragmente de substanță vegetală de culoare verde-maroniu, pe fond alb, reprezentând tulpini de ciupercă primite „cadou” de inculpatul R.R.V. de la inculpatul C.D.G.; - în torpedou, într-o folie de staniol argintiu, o pastilă de culoare albă, având inscripționat pe una din fețe un triunghi litera „S”, iar pe cealaltă o linie mediană. Nici unul dintre cei depistați de organele de poliție la autoturism nu au putut preciza proveniența acestei pastile ce conținea, potrivit raportului de constatare S/14403 din 29 iulie 2002, substanțe active N-etyl MSA și 3,4 MDMA; - într-o geantă (rucsac) de culoare maron, aflat pe scaunul din dreapta față, o pungă de plastic alb (cu sigla Ministerului Sănătății) conținând mai multe fragmente de substanță vegetală de culoare verde-maronie cu semințe.

Atât inculpatul R.R.V., cât și inculpatul G.l. au declarat că rucsacul în care s-a găsit planta de cannabis îi aparține inculpatului B.D., unul din ocupanții autoturismului, dar nedepistat de organele de poliție în momentul flagrantului. De asemenea, în buzunarul ușii dreapta, spate, într-o hârtie cartonată pe fond negru, scris cu alb L.M. și cu roșu programul discotecii, s-a găsit o substanță vegetală de culoare verde-maroniu cu semințe 0,26 gr. Cannabis, ce nu a fost „revendicată” de nici unul dintre cei trei inculpați de față. În portbagaj s-a găsit, într-o geantă de voiaj, de culoare bleu-negru, într-o șapcă albă, mai multe fragmente de substanță vegetală de culoare verde care aparținea inculpatului C.T.N., care a relatat că frunzele au fost recoltate de pe terenul familiei K.G.S., planta fiind catalogată ca fiind drept cannabis.

Inculpatul S.I., în discoteca L.M. în apropierea barului, a fost abordat de un tânăr a cărui fizionomie nu a putut-o descrie, care l-a întrebat dacă dorește o pastilă de Extasy, ofertă pe care a acceptat-o, achitând suma de 30.000 lei, pastilă pe care, ulterior, a învelit-o „într-o foiță de staniol”. După ce a părăsit discoteca împreună cu inculpații R.R.V., G.A., A., B.D. și C.T.N. și au revenit la autoturism, inculpatul S.I. a introdus pastila în torpedou, fără a încunoștința pe ceilalți inculpați despre aceasta. Cannabisul găsit în rucsacul de pe locul din dreapta față a autoturismului și cel din invitația cartonată din buzunarul portierei dreapta-spate a fost primit de inculpatul B.D. de la o persoană de sex feminin, în discoteca L.M.

care l-a întrebat „dacă vrea ceva bun” și pentru care a plătit suma de 1.000.000 lei. După ce a verificat conținutul pungii în toaleta discotecii, inculpatul a cerut lui R.R.V. cheile autoturismului și a introdus planta cu tot cu punga în care o primise, în rucsacul său, maron. Inculpatul nu a făcut cunoscut motivul pentru care a cerut cheile mașinii. După terminarea concertului, a doua zi, 27 iulie 2002, în timp ce se aflau pe plajă, inculpatul B.D. i-a cerut din nou cheile lui R.V., pentru a se schimba de haine. În autoturism, inculpatul a mărunțit o parte din cannabisul din rucsac pentru a-și face o țigară, dar dându-și seama că nu deține toate instrumentele necesare, a renunțat, iar „porția” respectivă a împăturit-o într-o invitație pentru discoteca L.M.

pe care a lăsat-o în lăcașul portierei spate-dreapta a autoturismului, după care s-a întors pe plajă. Nici unul dintre inculpați nu a adus la cunoștința celorlalți ocupanți ai autoturismului faptul că au intrat, la un moment dat, în posesia unei cantități de droguri de risc (cannabis) sau mare risc (pastilă Extasy) destinate consumului propriu. Atât inculpatul S.I., cât și inculpatul B.D. urmăreau să consume drogurile cumpărate, dar nu au găsit momentul oportun. De asemeni, inculpații nu au știut care era conținutul genții lui C.T.N., adusă de R.R.V. și G.A. din Vama Veche la Constanța. Procedându-se la analizarea din punct de vedere științific a probei nr. 2, comprimatul de culoare albă cumpărat de inculpatul S.I., probei nr. 6, fragmentele vegetale de culoare verde oliv din invitația L.M.

(porția mărunțită de inculpatul B.D.) și a probei nr. 7, inflorescențe vegetale verde-oliv din punguța de plastic cumpărată de inculpatul B.D., s-a reținut, prin raportul de constatare S/104403 din 29 iulie 2002, că proba nr. 2 conține substanțe active N-etyl MDA și 3,4 MDEA (methylenedioxymetamfetamine) ce fac parte din tabelul nr. 1, anexă la Legea nr. 143/2000, proba nr. 6 se constituie din 0,26 gr cannabis, tabelul III anexă la Legea nr. 143/2000; iar proba nr. 7 se constituie din 21,2p gr. cannabis, tabelul III anexa la Legea nr. 143/2000. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, între alții, și inculpatul R.R.V. pe care a criticat-o cu privire la greșita lui condamnare, solicitând a se dispune achitarea, întrucât nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, în cauză nefiind administrate probe care să justifice această soluție.

Prin decizia penală nr. 404 din 21 octombrie 2003, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. În motivarea acestei decizii instanța de apel a arătat că din examinarea actelor de la dosar rezultă că situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute de prima instanță în concordanță cu probele administrate în cauză, aceasta rezultând din: procesul-verbal încheiat la data de 27 iulie 2002 și întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul Centrului zonal de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog Constanța, ocazie cu care s-a găsit în autoturismul inculpatului droguri de risc și mare risc, droguri care erau amplasate în diverse locuri cum ar fi torpedou, buzunarul ușii dreapta-spate, în portbagaj, declarațiile acestuia, expertiza substanțelor depistate și nu în ultimul rând, analiza probelor biologice (urină) în care au fost depistate substanțe care atestă că acesta a consumat marijuana.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul R.R.V. pe care a criticat-o pentru același motiv invocat și la instanța de apel, respectiv greșita sa condamnare pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, întrucât nu este autorul acesteia, solicitând a se dispune achitarea. Recursul declarat de inculpatul R.R.V. este nefondat. Susținerea inculpatului că nu este autorul faptei ori că probele administrate în cauză nu dovedesc vinovăția sa este neîntemeiată. Așa cum au arătat și instanțele de fond și apel, în cauză au fost administrate probe care dovedesc contrariul și anume că inculpatul a deținut substanțe interzise (droguri) în vederea consumului și că a și consumat asemenea substanțe.

În acest sens, constatările organelor de poliție, care au depistat în autoturism substanțe interzise care nu aparțineau celorlalți inculpați condamnați în cauză și care nu știau de existența lor, coroborate cu expertiza care a stabilit că substanțele găsite fac parte din categoria substanțelor interzise la deținere și consum cunoscute sub denumirea de droguri, cum și analiza probelor biologice de la inculpat care au identificat elemente ce dovedesc consumul de substanțe de natura celor găsite la control și identificate drept droguri, sunt dovezi de necontestat al faptului că acesta se face vinovat de fapta imputată, motiv pentru care nu se impune a se dispune achitarea. Simpla sa poziție de negare a săvârșirii faptei nu poate constitui prin ea însăși o dovadă pentru a se dispune achitarea.

Prin urmare, pentru considerentele arătate, având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul R.R.V. este nefondat și a fi respins ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.R.V. împotriva deciziei penale nr. 404 din 21 octombrie 2003 a Curții de Apel Bacău. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 27 iulie 2002 la 19 august 2002. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare. Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2004.