ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 641/2004

HOTĂRÂRE
03.02.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 641/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 241/ D din

10 iunie 2003, Tribunalul Bacău a condamnat, între alții, pe inculpatul R.R.V.

la:

- două luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri pentru consum propriu, prevăzută

de art. 4 din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 169/2002, cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului.

S-a făcut aplicarea art. 359 C.

proc. pen.

Din pedeapsa aplicată inculpatului

s-a dedus timpul arestării preventive de la 27 iulie 2002 și până la 19 august

2002.

În baza art. 17 din Legea nr.

143/2000 și art. 118 lit. i) C. pen., s-a dispus confiscarea drogurilor

ridicate de la inculpați și rămase după prelucrarea probelor, aflate în

custodia Biroului Combateri a Corupției și Criminalității Organizate din cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța și anume: 2 comprimate AMDMA 1,39

gr. Amfetamină, 19,53 gr cannabis și 11,50 gr cannabis.

Inculpatul a fost obligat să

plătească statului suma de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În perioada 19 iulie 2002 – 26 iulie

2002, inculpații C.T.N. și G.A., ambii studenți, s-au aflat în localitatea V.V.

(Constanța) pentru a petrece vacanța. În această perioadă, ocazional și

separat, fiecare dintre inculpați au fumat din conținutul unor țigări în

componența cărora erau substanțe stupefiante. Aceste țigări le-au fost oferite

de persoane necunoscute care se aflau pe plajă. Nici unul dintre inculpați nu a

fumat în prezența celuilalt și nici nu s-au informat, reciproc, cu privire la

acest aspect.

În această perioadă, inculpații au

constatat că, pe un teren situat în apropierea plajei, creștea printre alte

buruieni și cânepă (necultivată), plantă despre care știau că are anumite

proprietăți narcotice.

Inculpatul G.A. a cules câteva

frunze din această plantă pe care însă le-a aruncat ulterior, fiindu-i teamă să

le țină în bagaje.

Același lucru l-a făcut și

inculpatul C.T. care, după ce a cules asemenea frunze, le-a pus într-o șapcă de

culoare albă, în geanta de voiaj.

La data de 26 iulie 2002, inculpatul

C.T. a plecat din Vama Veche la Mamaia, lăsându-și geanta de voiaj în cortul

unor prieteni.

În noaptea de 26 iulie 2002, după

plecarea inculpatului C.T. la Mamaia, a sosit cu mașina la Vama Veche și

inculpatul R.R.V., în mașina căruia au călătorit și inculpații B.D. și S.I.,

unde s-au întâlnit cu inculpatul G.A., hotărând ca apoi să plece cu toții la

Mamaia.

Înainte de plecare, fiecare inculpat

a mers în anturajul de pe plajă, locul unde, separat și fără cunoștința

celorlalți, au inhalat din țigarete oferite de persoane necunoscute, țigări ce

conțineau substanțe narcotice.

Întrucât s-a simțit rău, datorită

fumului inhalat și oboselii, inculpatul R.R.V. s-a retras în mașină și a dormit

până, în jurul orei 4,00, dimineața.

În jurul orie 4,00, dimineața,

inculpatul G.A. a pus în mașina inculpatului R.R.V., atât bagajele sale, cât și

bagajele inculpatului C.T.N., după care au plecat la Mamaia.

În autoturismul inculpatului au mai

călătorit inculpații G.A., S.I. și B.D.

La Mamaia inculpații s-au întâlnit

cu inculpatul C.T.N., căruia i-au spus că bagajele sale se află în mașina lui

Aici, la Mamaia, fiecare inculpat

și-a luat din mașină, separat, lucrurile de schimb sau alte obiecte.

Grupul de inculpați au participat la

un concert organizat la discoteca L.M. după care au mers pe plajă, ocupând

fiecare câte un șezlong.

În același loc, pe plajă, s-au aflat

și inculpații C.D.G. și M.H. care, deși se cunoșteau din vedere cu inculpații

din grupul celor veniți din București, nu au stabilit legături personale și

nici nu au purtat discuții cu aceștia.

Inculpatul M.H. a constatat că în

discotecă existau persoane necunoscute care ofereau produse speciale, cu efecte

narcotice și a hotărât ca a doua zi, pe plajă, să procure un asemenea produs,

cu scopul de a-l consuma pentru satisfacerea curiozității.

Despre intenția sa, inculpatul nu a

spus nimănui nimic, iar a doua zi a cumpărat de la o persoană necunoscută

produsul cu pricina.

Inculpatul C.D.G., deoarece nu vroia

ca prietena sa să știe că este interesat să consume droguri, s-a deplasat

singur pe plajă, procurându-și și el, de la persoane necunoscute, substanțe halucinogene,

fiind depistat la scurt timp de către organele de poliție.

La data de 27 iulie 2002, în

autoturismul aparținând inculpatului R.R.V. s-a efectuat o percheziție în urma

căreia s-au găsit:

- în buzunarul de la ușa stânga

față, într-un șervețel, trei fragmente de substanță vegetală de culoare

verde-maroniu, pe fond alb, reprezentând tulpini de ciupercă primite „cadou” de

inculpatul R.R.V. de la inculpatul C.D.G.;

- în torpedou, într-o folie de

staniol argintiu, o pastilă de culoare albă, având inscripționat pe una din

fețe un triunghi litera „S”, iar pe cealaltă o linie mediană. Nici unul dintre

cei depistați de organele de poliție la autoturism nu au putut preciza

proveniența acestei pastile ce conținea, potrivit raportului de constatare

S/14403 din 29 iulie 2002, substanțe active N-etyl MSA și 3,4 MDMA;

- într-o geantă (rucsac) de culoare

maron, aflat pe scaunul din dreapta față, o pungă de plastic alb (cu sigla

Ministerului Sănătății) conținând mai multe fragmente de substanță vegetală de

culoare verde-maronie cu semințe. Atât inculpatul R.R.V., cât și inculpatul

G.l. au declarat că rucsacul în care s-a găsit planta de cannabis îi aparține

inculpatului B.D., unul din ocupanții autoturismului, dar nedepistat de

organele de poliție în momentul flagrantului.

De asemenea, în buzunarul ușii

dreapta, spate, într-o hârtie cartonată pe fond negru, scris cu alb L.M. și cu

roșu programul discotecii, s-a găsit o substanță vegetală de culoare

verde-maroniu cu semințe 0,26 gr. Cannabis, ce nu a fost „revendicată” de nici

unul dintre cei trei inculpați de față. În portbagaj s-a găsit, într-o geantă

de voiaj, de culoare bleu-negru, într-o șapcă albă, mai multe fragmente de

substanță vegetală de culoare verde care aparținea inculpatului C.T.N., care a

relatat că frunzele au fost recoltate de pe terenul familiei K.G.S., planta

fiind catalogată ca fiind drept cannabis.

Inculpatul S.I., în discoteca L.M.

în apropierea barului, a fost abordat de un tânăr a cărui fizionomie nu a

putut-o descrie, care l-a întrebat dacă dorește o pastilă de Extasy, ofertă pe

care a acceptat-o, achitând suma de 30.000 lei, pastilă pe care, ulterior, a

învelit-o „într-o foiță de staniol”.

După ce a părăsit discoteca împreună

cu inculpații R.R.V., G.A., A., B.D. și C.T.N. și au revenit la autoturism,

inculpatul S.I. a introdus pastila în torpedou, fără a încunoștința pe ceilalți

inculpați despre aceasta.

Cannabisul găsit în rucsacul de pe

locul din dreapta față a autoturismului și cel din invitația cartonată din

buzunarul portierei dreapta-spate a fost primit de inculpatul B.D. de la o

persoană de sex feminin, în discoteca L.M. care l-a întrebat „dacă vrea ceva

bun” și pentru care a plătit suma de 1.000.000 lei.

După ce a verificat conținutul

pungii în toaleta discotecii, inculpatul a cerut lui R.R.V. cheile

autoturismului și a introdus planta cu tot cu punga în care o primise, în

rucsacul său, maron.

Inculpatul nu a făcut cunoscut

motivul pentru care a cerut cheile mașinii.

După terminarea concertului, a doua

zi, 27 iulie 2002, în timp ce se aflau pe plajă, inculpatul B.D. i-a cerut din

nou cheile lui R.V., pentru a se schimba de haine.

În autoturism, inculpatul a mărunțit

o parte din cannabisul din rucsac pentru a-și face o țigară, dar dându-și seama

că nu deține toate instrumentele necesare, a renunțat, iar „porția” respectivă

a împăturit-o într-o invitație pentru discoteca L.M. pe care a lăsat-o în

lăcașul portierei spate-dreapta a autoturismului, după care s-a întors pe

plajă.

Nici unul dintre inculpați nu a adus

la cunoștința celorlalți ocupanți ai autoturismului faptul că au intrat, la un

moment dat, în posesia unei cantități de droguri de risc (cannabis) sau mare

risc (pastilă Extasy) destinate consumului propriu.

Atât inculpatul S.I., cât și

inculpatul B.D. urmăreau să consume drogurile cumpărate, dar nu au găsit

momentul oportun.

De asemeni, inculpații nu au știut

care era conținutul genții lui C.T.N., adusă de R.R.V. și G.A. din Vama Veche

la Constanța.

Procedându-se la analizarea din

punct de vedere științific a probei nr. 2, comprimatul de culoare albă cumpărat

de inculpatul S.I., probei nr. 6, fragmentele vegetale de culoare verde oliv

din invitația L.M. (porția mărunțită de inculpatul B.D.) și a probei nr. 7,

inflorescențe vegetale verde-oliv din punguța de plastic cumpărată de inculpatul

B.D., s-a reținut, prin raportul de constatare S/104403 din 29 iulie 2002, că

proba nr. 2 conține substanțe active N-etyl MDA și 3,4 MDEA

(methylenedioxymetamfetamine) ce fac parte din tabelul nr. 1, anexă la Legea

nr. 143/2000, proba nr. 6 se constituie din 0,26 gr cannabis, tabelul III anexă

la Legea nr. 143/2000; iar proba nr. 7 se constituie din 21,2p gr. cannabis,

tabelul III anexa la Legea nr. 143/2000.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel, între alții, și inculpatul R.R.V. pe care a criticat-o cu

privire la greșita lui condamnare, solicitând a se dispune achitarea, întrucât

nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, în cauză nefiind administrate probe

care să justifice această soluție.

Prin decizia penală nr. 404 din 21

octombrie 2003, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat.

În motivarea acestei decizii

instanța de apel a arătat că din examinarea actelor de la dosar rezultă că

situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute de prima instanță

în concordanță cu probele administrate în cauză, aceasta rezultând din:

procesul-verbal încheiat la data de 27 iulie 2002 și întocmit de lucrătorii de

poliție din cadrul Centrului zonal de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog

Constanța, ocazie cu care s-a găsit în autoturismul inculpatului droguri de

risc și mare risc, droguri care erau amplasate în diverse locuri cum ar fi

torpedou, buzunarul ușii dreapta-spate, în portbagaj, declarațiile acestuia,

expertiza substanțelor depistate și nu în ultimul rând, analiza probelor

biologice (urină) în care au fost depistate substanțe care atestă că acesta a

consumat marijuana.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul R.R.V. pe care a criticat-o pentru același motiv invocat și

la instanța de apel, respectiv greșita sa condamnare pentru infracțiunea

reținută în sarcina sa, întrucât nu este autorul acesteia, solicitând a se

dispune achitarea.

Recursul declarat de inculpatul

R.R.V. este nefondat.

Susținerea inculpatului că nu este

autorul faptei ori că probele administrate în cauză nu dovedesc vinovăția sa

este neîntemeiată.

Așa cum au arătat și instanțele de

fond și apel, în cauză au fost administrate probe care dovedesc contrariul și

anume că inculpatul a deținut substanțe interzise (droguri) în vederea consumului

și că a și consumat asemenea substanțe.

În acest sens, constatările

organelor de poliție, care au depistat în autoturism substanțe interzise care

nu aparțineau celorlalți inculpați condamnați în cauză și care nu știau de

existența lor, coroborate cu expertiza care a stabilit că substanțele găsite

fac parte din categoria substanțelor interzise la deținere și consum cunoscute

sub denumirea de droguri, cum și analiza probelor biologice de la inculpat care

au identificat elemente ce dovedesc consumul de substanțe de natura celor

găsite la control și identificate drept droguri, sunt dovezi de necontestat al

faptului că acesta se face vinovat de fapta imputată, motiv pentru care nu se

impune a se dispune achitarea. Simpla sa poziție de negare a săvârșirii faptei

nu poate constitui prin ea însăși o dovadă pentru a se dispune achitarea.

Prin urmare, pentru considerentele

arătate, având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în raport și

cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se constată

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare,

urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul R.R.V. este nefondat

și a fi respins ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul R.R.V. împotriva deciziei penale nr. 404 din 21

octombrie 2003 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 27 iulie 2002 la 19 august

2002.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

februarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-11-15
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 300/2004
Asupra recursului în anulare de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 241/D din 10 iunie 2003, Tribunalul Bacău, la care s-a strămutat judecarea cauzei, a condamnat, între alții, pe inculpatul R.
ÎCCJ 2005-04-18
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2592/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Mehedinți, prin sentința penală nr. 123 din 7 aprilie 2004, l-a condamnat pe inculpatul L.I.V. la: a) 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic
ÎCCJ 2003-01-08
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 37/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul V.C. împotriva deciziei penale nr.573/A din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală. S-a prezentat recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat V
ÎCCJ 2003-06-17
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2886/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 873 din 24 septembrie 2002, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat, între alții, pe inculpatul S.C.A. la: - 4 luni înch
ÎCCJ 2005-11-07
0,93
ÎCCJ, Decizia nr. 275/2005
inculpatul C.V. să execute în final 2 ani și 3 luni închisoare. Pentru a dispune în sensul menționat, cu referire la schimbarea încadrării juridice a faptelor, instanța de apel a avut în vedere abrogarea art. 312 C. pen., prin Legea nr. 143
Sursă