ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1121/2012

Ședința publică de la 1 martie 2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamantul C.V.F.

prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială și de contencios administrativ și fiscal, a solicitat

obligarea pârâtei SC D.G.S. Galați, să ridice sigiliul aplicat la data de 22

aprilie 2009 pe instalația de furnizare a gazului metan (contor), de la

domiciliul reclamantului, obligarea pârâtei la plata sumei de 2800 lei

reprezentând daune cauzate din lipsa folosinței gazului pentru perioada 22

aprilie 2009 – 20 mai 2009 și in continuare până la repunerea în funcție a

instalației prin ridicarea sigiliului și obligarea pârâtei la plata unor daune

cominatorii în cuantum de 500 lei pe fiecare zi de întârziere până la rămânerea

definitivă a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința comercială nr. 649

din 14 februarie 2011 Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și

fluvială și de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată,

acțiunea formulată de reclamantul C.V.F.

Apelul declarat de

reclamantul C.V.F. împotriva acestei sentințe, a fost respins ca nefondat de

Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă și fluvială, prin decizia

nr. 85/2011/A din 10 octombrie 2011.

Împotriva acestei

decizii reclamantul C.V.F. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304

1

și art. 304 punctul 9 C. proc. civ.

În argumentarea

motivelor de recurs invocate, recurentul a susținut că în mod greșit s-a

reținut faptul că au fost încălcate dispozițiile art. 10 alin. (2) din

contractul de furnizare perfectat între părți întrucât consumul fraudulos nu a

fost dovedit de către pârâtă.

Recurentul, făcând

referiri la situația de fapt respectiv modul în care echipa tehnică a întrerupt

furnizarea gazului metan și constatările laboratorului de Metrologie Galați, la

faptul că nu s-a încheiat procesul – verbal de predare-primire la ridicarea

contorului, susține că defecțiunea constatată ulterior nu îi poate fi imputată,

dorind să precizeze că și-a respectat toate condițiile contractuale, a plătit

contravaloarea facturilor la datele scadente și nu poate fi răspunzător pentru

defecțiunea constatată.

Pentru aceste motive

a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate și în

consecință să se dispună obligarea intimatei pârâte să reia furnizarea de gaze

naturale și obligarea pârâtei la plata de daune materiale către reclamant.

Înalta Curte în

conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 302

1

lit. c)

C. proc. civ. a luat în examinare excepția nulității recursului.

Deși

recurentul a invocat în susținerea recursului său motivul prevăzut de art. 304

punctul 9 C. proc. civ., aceasta nu a structurat și dezvoltat motivul invocat,

conform cerințelor art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., ci s-a limitat

doar la a-și exprima nemulțumirea față de modul în care instanța de apel a

analizat probele administrate.

Prin urmare, în

recurs, cale de atac extraordinară, nedevolutivă, instanței nu-i revine

obligația să examineze legalitatea și temeinicia deciziei atacate, dacă

motivele nu au fost invocate și argumentate, indicându-se încălcările de lege

care atrag nelegalitatea.

Prin criticile

invocate în cererea de recurs reclamantul, și-a exprimat nemulțumirea privind

modul de interpretare al probelor administrate, dezvoltarea acestora

nepermițând încadrarea în nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute

art. 304 C. proc. civ. și analizarea lor în consecință, motiv pentru care nu

pot fi reținute de către instanță ca și critici de nelegalitate.

De asemenea, invocarea prevederilor

art. 304

1

C. proc. civ. nu se rețin, având în vedere că acest text

de lege nu este incident, în speța de față părțile exercitând calea de atac a

apelului, astfel că, instanța de recurs nu este ținută să examineze cauza sub

toate aspectele.

În alți termeni față de

considerentele precedente, se poate reține că accesul la justiție presupune

respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare

de atac, motiv pentru care, Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererii

de recurs în conformitate cu dispozițiile art. 302

1

lit. c) C. proc.

civ.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea

cererii de recurs formulată de reclamantul C.V.F. împotriva deciziei nr. 85/2011/A

din 10 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă

și fluvială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 martie 2012.