ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.01.2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2014

HOTĂRÂRE
30.01.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 1113

din 11 mai 2012 Tribunalul Galați, secția a ll-a civilă, a respins ca nefondată

acțiunea formulată de reclamanta SC P.S. SRL Galați împotriva pârâtei SC G.D.F.S.E.R.

SA București.

Pentru a

pronunța această soluție, tribunalul a reținut în esență următoarele:

Prin contractul

din 2010, având ca obiect furnizarea de gaz metan, părțile litigante și-au

asumat reciproc obligații, în cap. IX, art. 13 alin. (1) fiind prevăzute expres

cazurile în care contractul încetează de drept, printre acestea fiind și

consumul fraudulos.

Potrivit

dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordinul din 2009, consumatorul are obligația

de a folosi exclusiv aparatele de utilizare care respectă cerințele în vigoare

și de a nu realiza intervenții neautorizate asupra acestor aparate sau a

instalațiilor de utilizare a gazelor naturale, cerință stipulată și de părți în

art. 21 din contract.

În Raportul de

Analiză Tehnică din 19 mai 2011, s-a consemnat că în urma verificărilor

întreprinse de agenții din cadrul SC D.S.R. SRL, cu ocazia demontării

contorului tip G. s-a constatat că acesta a fost supus unei intervenții

neautorizate, motiv pentru care a fost ridicat, sigilat și ulterior expertizat

de o comisie de specialitate care a întocmit acest raport.

Respectivul

raport confirmă încălcarea normelor stabilite conform art. 9 lit. b) și f) din

Ordinul din 2009, iar consumul fraudulos al beneficiarului conferă furnizorului

dreptul de a înceta contractul conform art. 18 alin. (1) lit. p) din contractul

părților în referire la dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. d) din Ordinul

cadru.

S-a reținut că

este lipsit de relevanță faptul că aparatul - contor este amplasat într-un loc

public, întrucât instanța învestită cu soluționarea prezentei cauze nu

analizează decât cererea reclamantei de a obliga pârâta să-și respecte

obligația contractuală asumată nu și stabilirea identității persoanei care a

adus modificări aparatului de măsură permițând consumul fraudulos.

Împotriva

acestei sentințe reclamanta SC P.S. SRL Galați a declarat recurs, care a fost

calificat ca fiind apel, invocând nelegalitatea și netemeinicia și solicitând

modificarea hotărârii în senul admiterii acțiunii.

Prin Decizia nr.

121/ A de la 20 decembrie 2012, Curtea de Apel Galați, secția a ll-a civilă, maritimă

și fluvială, a respins apelul reclamantei.

Pentru a

pronunța această soluție, Curtea a reținut în esență următoarele:

Obiectul

cererii de chemare în judecată îl constituie obligația de a face ce constă în

obligarea pârâtei să-și îndeplinească obligația contractuală, respectiv să

furnizeze către reclamantă gaze naturale sub sancțiunea plății de daune

cominatorii de 1.000 lei pe fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea

acestei obligații și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Conform art. 13

lit. d) din Ordinul din 2009 contractul încetează de drept „în cazul consumului

fraudulos". în art. 7 alin. (1) din contractul încheiat între părți, s-a

stipulat că acesta se completează cu Ordinul din 2009.

Încetarea

contractului s-a datorat consumului fraudulos din partea reclamantei, astfel că

instanța de fond a respectat dispozițiile art. 129 alin. ultim C. proc. civ.,

care prevede că: „în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra

obiectului cererii deduse judecății".

Instanța nu a

fost învestită cu stabilirea identității persoanei care a adus modificări

aparatului de măsură permițând consumul fraudulos.

Raportat la

probele administrate în cauză și la dispozițiile legale aplicabile situației de

fapt din cauza dedusă judecății, Curtea a constatat că prima instanță nu a

făcut o motivare confuză, cum susține apelanta. Faptul că apelanta nu este

mulțumită de motivarea sentinței apelate nu echivalează cu încălcarea dreptului

la un proces echitabil și nici cu încălcarea principiului prezumției de

nevinovăție a reclamantei.

Împotriva

acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC P.S. SRL, criticând-o sub

următoarele motive de nelegalitate:

Hotărârea este

lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a

legii.

În contractul

încheiat între părți nu se regăsește un art. 18 (1) lit. p), astfel că nu s-a

stabilit care este legea aplicabilă situației de fapt expuse.

Instanța de

apel a încălcat dreptul părții reclamante la apărare.

Deși i se

impută reclamantei o conduită ilicită, instanța afirmă că nu are relevanță cine

a adoptat această conduită ilicită.

Prezumția de

nevinovăție este un drept fundamental al cetățenilor și o componență

existențială a dreptului la un proces echitabil.

În ceea ce

privește săvârșirea de către reclamantă a unei fapte reprezentând consum

fraudulos de gaze, au fost sesizate organele de urmărire penală, dosarul

aflându-se în faza cercetărilor.

în aceste

condiții, reținerea de către instanță a unei atitudini culpabile din partea

reclamantei, anterior pronunțării unei soluții de către organele sesizate să

cerceteze existența unei atari fraude, echivalează cu încălcarea principiilor

mai sus enunțate.

Prin Ordinul din

2009 privind aprobarea contractelor cadru pentru furnizarea reglementată a

gazelor naturale Anexa 2 art. 17 se instituie obligativitatea consumului

fraudulos prin hotărâre frauduloasă.

Se solicită

admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii

apelului, cu consecința admiterii acțiunii formulate de reclamantă.

În cauză,

intimata SC G.D.F.S.E.R. SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea

recursului ca nefondat.

Se arată că

instanța de apel a respectat dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ. în motivarea hotărârii indicând în mod corect temeiul legal avut în vedere

la pronunțarea hotărârii.

Potrivit art. 9

din Ordinul din 10 septembrie 2009 privind aprobarea contractelor - cadru

pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, una dintre obligațiile

consumatorului este aceea să folosească exclusiv aparatele de utilizare care

respectă cerințele legislației în vigoare și să nu realizeze intervenții

neautorizate asupra aparatelor și instalațiilor de utilizare a gazelor

naturale, obligație pe care clientul nu a respectat-o.

Potrivit lit.

f) din același Ordin consumatorul este obligat să sesizeze imediat furnizorul

în legătură cu orice defecțiune pe care o constată în funcționarea

echipamentului de măsurare sau a instalației de utilizare.

Analizând

recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază

că acesta este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:

Între părți a

fost încheiat contractul din 2010 având ca obiect furnizarea de gaz metan.

Intimata a

sistat furnizarea de gaz metan în urma Raportului de Analiză Tehnică din 19 mai

2011, pentru considerentul că potrivit art. 13 lit. d) din Ordinul din 2009,

contractul încetează de drept „în cazul consumului fraudulos".

În ceea ce

privește săvârșirea de către reclamantă a unei fapte reprezentând consum

fraudulos de gaze, Înalta Curte reține că au fost sesizate organele de urmărire

penală, dosarul aflându-se încă în faza cercetărilor.

Prin Ordinul din

2009 privind aprobarea contractelor cadru pentru furnizarea reglementată a

gazelor naturale, Anexa, art. 17, se instituie obligativitatea constatării

consumului fraudulos prin hotărâre judecătorească.

În speță nu

există o hotărâre judecătorească prin care să se constate că recurenta -

reclamantă a consumat fraudulos gaze naturale.

Așa fiind, până

la pronunțarea unei astfel de hotărâri judecătorești, măsura dispusă de

intimata - pârâtă de a întrerupe furnizarea gazelor naturale este abuzivă și

prin această măsură, intimata - pârâtă încalcă obligațiile ce-i revin din

contractul încheiat cu recurenta.

Potrivit

dispozițiilor art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere de lege

între părțile contractante, iar potrivit dispozițiilor art. 1073 C. civ.,

creditorul unei obligații are dreptul de a obține îndeplinirea exactă a

obiectului obligației debitorului său.

Recurenta -

reclamantă are dreptul de a obține de la pârâta - intimată îndeplinirea

obligațiilor asumate prin contractul de furnizare de gaze naturale, nefiind

justificată măsura sistării furnizării acestora.

În ceea ce

privește solicitarea recurentei - reclamante de a obliga pârâta - intimată la

plata de daune cominatorii de 1.000 lei pe zi de întârziere până la

îndeplinirea acestei obligații aceasta urmează a fi respinsă.

Daunele

cominatorii, constând în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei

anumite sume de bani pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea

obligației în natura ei specifică nu se pot acorda față de dispozițiile art. 580

alin. (3), (4) și (5) C. proc. civ. introduse prin art. 1 pct. 35 din Legea nr.

459/2006.

Dacă debitorul

refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu

executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, în conformitate cu

dispozițiile art. 580

2

de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților,

să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

Pe de altă

parte, potrivit dispozițiilor art. 580

3

alin. (1) C. proc. civ.:

„Dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât

debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei

amenzi civile. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin

încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să plătească, în favoarea

statului, o amendă civilă de la 20 lei la 50 lei, stabilită pe zi de întârziere

până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu".

Față de toate

aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

înalta Curte urmează să admită recursul declarat de reclamanta SC P.S. SRL

Galați, să modifice decizia recurată în sensul admiterii apelului și a

schimbării sentinței comerciale nr. 1113 din 15 mai 2012 a Tribunalului Galați,

secția a ll-a civilă.

Pe fondul

cauzei va admite acțiunea și va obliga pârâta SC G.D.F.S.E.R. SA București să

furnizeze reclamantei gaze naturale.

Va fi respinsă

cererea de obligare la plata daunelor cominatorii.

Admite recursul

declarat de reclamanta SC P.S. SRL Galați împotriva Deciziei nr. 121/ A din 20

decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a ll-a civilă, maritimă

și fluvială, pe care o modifică în sensul că admite apelul declarat de aceeași

parte, schimbă în tot sentința comercială nr. 1113/2012 din 15 mai 2012 a Tribunalului

Galați, secția a ll-a civilă, în sensul că admite acțiunea reclamantei.

Obligă pârâta SC

G.D.F.S.E.R. SA București să furnizeze reclamantei gaze naturale.

Respinge

cererea de obligare la plata daunelor cominatorii.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1121/2012
Ședința publică de la 1 martie 2012 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamantul C.V.F. prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția comercială, maritimă și
ÎCCJ 2010-04-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1444/2010
pârâta avea dreptul să sisteze furnizarea de gaze doar în situația în care se constata intervenții de natură a influența măsurarea corectă a consumului. Împotriva acestei decizii pârâta SC D.G.S.R. SRL București, D.R.V., a declarat recurs î
ÎCCJ 2011-05-10
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1783/2011
Legală. Instanța, a mai reținut faptul că prin Procesul verbal de verificare metrologică nr. 1 din 26 martie 2008, s-a constat că „sigiliile sunt intacte”, iar în urma controlului efectuat s-a găsit o gaură la mecanismul integrator, ori atâ
ÎCCJ 2016-12-15
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2136/2016
nut că între părți au existat raporturi contractuale în baza cărora reclamantei i s-a schimbat în 2008 un contor de gaze la sesizarea sa, contor care avea un certificat de conformitate ce purta o dată cu două luni înainte. În 2009 personalu
ÎCCJ 2011-01-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 22/2011
20/1992, dacă se constată săvârșirea vreunei infracțiuni (respectiv găurirea carcasei în zona mecanismului integrator) pârâta era obligată să ia măsuri să nu dispară urmele infracțiunii, respectiv sigilarea mijlocului de măsurare, de person
Sursă