ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7779/2011

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 169/S din 21 mai

2010 Tribunalul Brașov a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta

S.C. C.C. S.R.L. și continuată de C.L. I.P.U.R.L., în calitate de lichidator

judiciar al S.C. LIS DET S.R.L., în contradictoriu cu pârâții S.L., S.E. și

S.C.S., și în consecință: a dispus revocarea contractului de donație încheiat

între pârâți, având ca obiect imobilul înscris în c.f. 25782 Brașov, nr. top.

1346/1/3/2, contract autentificat sub nr. 2063 din 21 aprilie 2004 la Biroul

Notarului Public I.F.. A dispus rectificarea c.f. 25782 Brașov în sensul

radierii dreptului de proprietate al pârâtului S.C.S., înscris sub B 19 asupra

imobilului cu nr. top. 1346/1/3/2, al radierii dreptului de uzufruct viager al

pârâților S.L. și S.E. înscris sub C 5, 6 și al reînscrierii dreptului de

proprietate al pârâților S.L. și S.E. asupra imobilului identificat mai sus. A

respins cererea reclamantei având ca obiect constatarea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare menționat anterior. A obligat pârâții să

plătească reclamantei suma de 250 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Prima instanță a

reținut că, prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 17

septembrie 2004, în dosarul nr. 133 din 1 martie 2004 al Tribunalului Brașov,

s-a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei S.C. L.D. S.R.L.,

fiind numită în calitate de lichidator judiciar al acesteia S.C. C.C. S.R.L.

La data de 21 aprilie

2004, în cursul judecății dosarului menționat mai sus, a fost încheiat între

pârâții S.L. și S.E., în calitate de donatori, pe de o parte, și pârâtul

S.C.S., în calitate de donator, pe de altă parte, contractul de donație

autentificat sub nr. 2063 la Biroul Notarului Public I.F..

Conform clauzelor

acestui contract, donatorii au donat donatarului dreptul de nudă proprietate

asupra imobilului situat în Brașov, înscris în C.F. nr. 25782 Brașov,

identificat la A+1, sub nr. top 1346/1/3/2, constituit din casă de cărămidă și

curte de 194,40 mp, donația fiind făcută liberă de sarcini sau procese, cu

excepția dreptului de uzufruct viager reținut de pârâții-donatori și a

interdicției de înstrăinare, grevare, restructurare, demolare și ipotecare în

favoarea acestora.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel pârâții S.L., S.E. și S.C.S..

Prin încheierea din

data de 16 noiembrie 2010 s-a luat act de retragerea apelului declarat de

pârâta S.E..

În dezvoltarea

motivelor de apel pârâții S.L. și S.C.S. consideră că acțiunea pauliană este

inadmisibilă, așa cum a fost formulată, fiind de notorietate juridică faptul că

prin intermediul acestei acțiuni se poate desființa actul doar în limita

acoperirii prejudiciului suferit de creditor și nu în totalitate. Prima

instanță a respins greșit probele prin care se tindea a se constatat că actuala

construcție nu mai corespunde cu cea existentă în cartea funciară, valoarea

noii construcții fiind mult mai mare. Pe fondul cauzei s-a susținut că nu poate

fi reținută frauda debitorilor atâta timp cât actul de donație este mult

anterior datei la care s-a născut creanța.

Curtea de Apel Brașov

prin Decizia nr. 179 din 7 decembrie 2010 a respins apelurile ca nefondate.

În considerentele

hotărârii s-a reținut că, în cauza de față, actul de donație nu putea să fie

revocat doar în parte, imobilul construcție constituind un tot unitar, iar

valoarea sa va fi determinată la momentul realizării efective a creanței. De

altfel, debitorul poate oricând să își achite creanța către creditor paralizând

astfel acțiunea revocatorie.

Cu privire la data

nașterii creanței, pe care apelanții o relaționează la data pronunțării

Sentinței civile nr. 264 din 27 martie 2006 a Tribunalului Brașov și care pare

astfel a fi posterioară datei încheierii contractului de donație, respectiv 21

aprilie 2004, curtea a constatat că data nașterii creanței nu o constituie data

pronunțării hotărârii judecătorești, prin care s-a atras răspunderea

administratorilor, ci data producerii prejudiciului, care este anterioară și

datează din anul 2004, an în care societatea comercială a intrat în procedura

falimentului. Din considerentele acestei sentințe reiese că la data de 10

aprilie 2004 a existat o înțelegere de eșalonare a unei creanțe, apelanții

administratori nerespectând termenele de plată, cesionând drepturile lor din

altă societate comercială și creând prejudiciul pentru care a fost atrasă

răspunderea lor.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri au declarat recurs, pârâții S.L. și S.C.S., invocând incidența

dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În principal s-a

solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare, în temeiul art. 312 alin. (3)

C. proc. civ., iar în subsidiar s-a solicitat modificarea hotărârii atacate în

sensul respingerii acțiunii.

La termenul din 3

noiembrie 2011, recurenții au depus la dosar declarații autentice de renunțare

la judecata recursului.

Analizând actele și

lucrările dosarului se constată următoarele.

În conformitate cu

dispozițiile art. 246 C. proc. civ. reclamantul poate să renunțe oricând la

judecată.

Cum recurenții pârâți

au depus la dosar declarații notariale prin care înțeleg să renunțe la judecata

recursului lor, Înalta Curte în baza art. 246 C. proc. civ. va lua act de

renunțarea recurenților la judecata cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Ia act de renunțarea

la recursul declarat de pârâții S.L. și S.C.S. împotriva Deciziei civile nr.

179 Ap din 07 decembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 03 noiembrie 2011.