ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 817/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 4331 din 08 decembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității invocată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin întâmpinare și a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamanta Banca E. SA, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin acțiunea formulată reclamanta Banca E. SA, a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală solicitând anularea parțială a raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 15 septembrie 2008 de Agenția Națională de Administrație Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili; anularea deciziei de impunere din 15 septembrie 2008 emisă în baza raportului de mai sus pentru suma de 694.968 RON, compusă din: - 456.673 RON - impozit pe profit suplimentar aferent unei baze impozabile stabilite suplimentar de 1.120.476 RON; - 216.866 RON - majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, calculate de la data de 25 septembrie 2005 până la data de 30 august 2008; - 21.429 RON - majorări de întârziere aferente taxei pe valoare adăugată, calculate de la data de 26 februarie 2004 până la data de 25 ianuarie 2005; restituirea sumelor de mai sus, în valoare totală de 694.968 RON, plătite de Banca E. SA în baza deciziei de impunere din 15 septembrie 2008, în termen de 30 de zile, cu o penalitate de 0,5% din sumă pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, invocând dispozițiile art. 218 alin. (2) C. proc. fisc. și având în vedere că prin decizia din 06 februarie 2009 contestația administrativă a reclamantei a fost respinsă. Cum reclamanta nu a înțeles să atace decizia din 06 februarie 2009, ce reprezintă actul administrativ definitiv în sistemul căilor administrative de atac, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii. Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanta Banca E. SA a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a motivat recursul prin aceea că instanța de fond nu a ținut cont de probatoriile administrate, apreciind eronat că recurenta nu înțelege să atace și decizia din 06 februarie 2009. Recursul este nefondat și va fi respins.

Examinând actele dosarului și motivele de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Instanța fondului a reținut în sentința recurată că în baza art. 205 C. proc. fisc., recurentul-reclamant a formulat contestație administrativă împotriva actelor administrativ-fiscale, contestație soluționată prin decizia din 06 februarie 2009. Conform C. proc. fisc., această decizie poate fi atacată la instanța de contencios administrativ. Curtea de Apel București a respins acțiunea ca fiind inadmisibilă, întrucât nu putea analiza pe fond un act administrativ fiscal de control. Contestația recurentei fiind soluționată prin decizia din 06 februarie 2009, act care nu a fost atacat (recurenta precizând acest lucru în ședința publică), instanța de fond în mod legal a admis excepția de inadmisibilitate invocată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, respingând acțiunea ca inadmisibilă.

Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție constatând că sentința atacată este legală și temeinică, se va respinge recursul declarat de Banca E. SA București, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Banca E. SA București, împotriva sentinței civile nr. 4331 din 08 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 februarie 2011.