ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5734/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5734/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia reclamantele S.M. și B.A. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia prin Procurorul General și Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj prin Prim-Procuror obligarea la efectuarea de cercetări la plângerile penale formulate împotriva Prefectului județului Alba, Prefecturii județului Alba și Comisiei județene de fond funciar, Primarului, Primăriei și Comisiei locale de fond funciar Jidvei, pentru neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, pronunțate în materia fondului funciar pentru terenurile aflate pe raza localității Jidvei, pentru necomunicarea hotărârii de validare din 2010 a Comisiei județene de fond funciar , privind terenul proprietatea reclamantelor și acordarea de daune morale în sumă de 50.000 Euro.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantele au adresat plângeri penale către cele doua instituții, fata de autoritățile și instituțiile publice, dar acestea refuză să soluționeze favorabil sesizările adresate. Pârâții au depus întâmpinare prin care solicitau respingerea acțiunii ca inadmisibilă, deoarece soluțiile adoptate de procurori în cauzele cu care au fost învestiți nu pot fi cenzurate de alte instanțe de judecată, decât cea stabilită de legea procesual-penală, calea legală de urmat fiind adresarea într-o procedură jurisdicțional-penală contradictorie. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 42 din 9 februarie 2011 Curtea de Apel Alba-Iulia a respins acțiunea formulată de reclamante.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea a reținut în esență următoarele. Activitatea Parchetului nu poate fi cenzurată de instanța de contencios administrativ, deoarece în cauza nu sunt îndeplinite cerințele art. 1, art. 8, art. 18 din Legea contenciosului administrativ. Actele emise de procurori în activitatea pe care o îndeplinesc, nu sunt acte administrative în înțelesul Legii contenciosului administrativ, deoarece nu sunt acte emise în regim de putere publica, ci sunt acte specifice atribuțiilor conferite prin dispozițiile C. pen. și ale C. proc. pen. În cazul în care reclamantele au formulat plângeri penale fata de diferite autorități publice, acestea au la dispoziție căile legale oferite de legea procesual-penala, reglementate în Capitolul VII, Plângerea împotriva masurilor și actelor de urmărire penala, art. 275-art.
278 din C. proc. pen. Recursul Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia a declarat recurs S.M. în nume propriu și în calitate de mandatar a recurentei B.A. În motivarea cererii de recurs, reclamantele au arătat în esență că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba a trimis actele la Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj și nu a luat nici o măsură față de tergiversarea soluționării cererilor sale. Se arată că, motivarea Curții de Apel Alba din sentința recurată că activitatea Parchetului nu poate fi cenzurată de instanța de contencios este nelegală, întrucât activitatea oricărei instituții poate fi cenzurată sub toate aspectele.
Au mai arătat recurentele că au înaintat plângerea penală împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârilor judecătorești investite din acțiunile de revendicare, iar instanța de fond a justificat soluția de respingere prin extrase din diverse articole din Legea nr. 554/2004 fără a verifica faptul că Parchetul nu a răspuns cererilor acestora. S-a mai arătat faptul că dosarele penale care au avut ca obiect cererile recurentelor adresate la Parchet și-au urmat cursul nu are nici o legătură cu prezenta cauză prin care se cere luarea măsurilor față de cei vinovați de nerespectarea atribuțiilor de organe de supraveghere penală, făcându-se vinovați și de nerespectarea Legii nr. 554/2004. Cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8, pct. 9 din C. proc.
civ. La dosar s-au depus înscrisuri în dovedirea cererii de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 din C. proc. civ. Considerentele și soluția instanței de recurs Recursul este nefondat. Instanța de fond în mod corect a stabilit că actele emise de procurori în activitatea pe care o îndeplinesc nu sunt acte administrative în înțelesul legii contenciosului administrativ. Recurentele însăși arată că plângerile penale și-au urmat cursul lor spre soluționare conform normelor și regulilor de procedură penală, criticând faptul că așa cum s-a arătat prin sentințele penale pronunțate, nu s-au efectuat nici un fel de cercetări de către parchet, aceste cauze fiind restituite organelor de cercetare.
Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară”. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Din perspectiva contenciosului administrativ analizarea și restabilirea drepturilor considerate de reclamante a fi vătămate nu este posibilă fără cenzurarea activității organelor de urmărire penală și Parchetelor în cauză, conform regulilor de procedură penală, ori așa cum s-a arătat acestea sunt prevăzute de o lege organică, de unde rezultă lipsa competenței instanței de contencios administrativ de a identifica remedii în alte ramuri de drept, în speță dreptul penal. Față de cele arătate mai sus, constatând că în cauză nu se pot reține motive de modificare sau casare a instanței de fond, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de S.M. în nume propriu și în calitate de mandatar a recurentei B.A. împotriva sentinței nr. 42 din 9 februarie 2011 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2011.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.